împiedicat — ÎMPIEDICÁT, Ă, împiedicaţi, te, adj. 1. (Despre animale) Care are picioarele legate (spre a nu putea fugi); (despre vehicule sau despre roţile lor) cu piedică; înţepenit. 2. fig. (Despre vorbă sau despre vorbire) Greoi, poticnit, încurcat. [var … Dicționar Român
împleticit — ÎMPLETICÍT, Ă, împleticiţi, te, adj. 1. (Despre picioare, despre pas sau despre mers) Împiedicat, poticnit; (despre oameni) care merge şovăind, clătinându se. ♦ (Despre limbă) Care articulează anevoios. 2. Amestecat, încurcat, încâlcit. ♦ (Despre … Dicționar Român
bălăbăneală — BĂLĂBĂNEÁLĂ, bălăbăneli, s.f. Mers nesigur, mişcare înceată, legănată sau împleticită. – Bălăbăni + suf. eală. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98 bălăbăneálă s. f., g. d. art. bălăbănélii; pl. bălăbănéli Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român
chercheli — CHERCHELÍ, cherchelesc, vb. IV. refl. (fam.) A se îmbăta (uşor); a se ameţi. – et. nec. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHERCHELÍ vb. v. îmbăta. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cherchelí … Dicționar Român
clefăi — CLEFĂÍ, cléfăi, vb. IV. 1. A mânca urât şi cu zgomot; a plescăi, a clefeti. 2. intranz. A deschide şi a închide gura plescăind. ♦ fig. A vorbi repede, nedesluşit, articulând prost cuvintele. 3. intranz. A produce un zgomot caracteristic umblând… … Dicționar Român
clătinător — CLĂTINĂTÓR adj. v. clătinat, împiedicat, împleticit, nesigur, poticnit, şovăielnic, şovăitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
poticni — POTICNÍ, poticnesc, vb. IV. 1. refl. şi intranz. A se lovi în timpul mersului cu piciorul de ceva şi a şi pierde echilibrul; a se împiedica. ♦ A cădea (în urma lovirii de ceva). 2. tranz. A pune cuiva piedică în mers sau, fig., într o acţiune. 3 … Dicționar Român
şovăind — ŞOVĂÍND, Ă, şovăinzi, de adj. (Rar) Şovăitor. – v. şovăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞOVĂÍND adj. v. clătinat, ezitant, fluc tuant, indecis, împiedicat, împleticit, nedecis, nehotărât, nesigur, poticnit, şovăielnic,… … Dicționar Român
şovăit — ŞOVĂÍT, Ă, şovăiţi, te, adj. (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărât. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. – v. şovăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞOVĂÍT adj. v. clătinat, cotit, ezitant, fluc tuant, indecis, împiedicat, împleticit … Dicționar Român
