opri — OPRÍ, opresc, vb. IV. 1. tranz. A întrerupe (brusc) o mişcare, o acţiune, un proces, un fenomen în desfăşurare, a face să înceteze, să stea pe loc; a stăvili, a curma. ♦ refl. A conteni, a înceta, a stagna. 2. intranz. şi refl. A sta pe loc; p.… … Dicționar Român
mânea — MÂNEÁ, mân, vb. II. intranz. (pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (reg.) A poposi o vreme undeva; a se aşeza, a sta. ♢ expr. (Parcă) i au mas şoarecii în pântece (sau în burtă), se spune despre un om … Dicționar Român
aşeza — AŞEZÁ, aşéz, vb. I. I. 1. refl. şi tranz. A (se) pune pe ceva sau undeva pentru a şedea sau a face să şadă. ♢ expr. (refl.) A se aşeza în pat = a se întinde în pat; a se culca. A se aşeza la lucru = a începe să facă o treabă. ♦ refl. A poposi. ♦… … Dicționar Român
conăci — CONĂCÍ, conăcesc, vb. IV. intranz. (înv.) A face popas, a poposi; a se odihni. ♦ tranz. A găzdui, a adăposti pe cineva. – Din conac. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONĂCÍ vb. v. adăposti, găzdui, mânea, opri, poposi, primi, trage.… … Dicționar Român
popas — POPÁS, popasuri, s.n. 1. Oprire pentru odihnă în timpul unui drum mai lung; şedere mai îndelungată într un loc (în timpul unei călătorii). ♦ (pop.) Pauză în timpul unei activităţi; odihnă. ♢ loc. adj., adv. Fără popas (sau popasuri) = neîncetat,… … Dicționar Român
poposire — POPOSÍRE, poposiri, s.f. Faptul de a poposi (1); popas (1), oprire. – v. poposi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 POPOSÍRE s. 1. oprire, zăbovire. (poposire lui într un loc pentru odihnă.) 2. v. popas. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… … Dicționar Român
tăbărî — TĂBĂRÎ, tábăr, vb. IV. intranz. 1. A se repezi la cineva, a da năvală asupra cuiva; a se năpusti. ♦ fig. A se adresa cuiva în mod insistent; a apostrofa pe cineva; a sări cu gura la cineva. ♦ (Rar) A se repezi, a veni în grabă. 2. (înv.) A şi… … Dicționar Român
şedea — ŞEDEÁ, şed, vb. II. intranz. 1. A se afla aşezat pe ceva; a sta jos. ♢ expr. A şedea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător şi îngrijorat; a fi grăbit să plece. A şedea pe comoară = a fi foarte bogat şi zgârcit. 2. A lua loc, a se… … Dicționar Român
conac — CONÁC, conace, s.n. I. 1. Casă boierească la ţară, pe o moşie. 2. Reşedinţă a unui ispravnic sau a unui subprefect, a unui vizir sau a unui paşă; cartier oficial. II. (înv.) 1. Loc de popas; popas. 2. Distanţă de la un loc de popas la altul. 3.… … Dicționar Român
