şedea

şedea
ŞEDEÁ, şed, vb. II. intranz. 1. A se afla aşezat pe ceva; a sta jos. ♢ expr. A şedea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător şi îngrijorat; a fi grăbit să plece. A şedea pe comoară = a fi foarte bogat şi zgârcit. 2. A lua loc, a se aşeza. ♦ A se opri din mers aşezându-se; a poposi. ♦ (De obicei la imperativ sau în construcţii negative) A avea astâmpăr, a fi liniştit. Şezi locului ! 3. A sta, a se găsi, a rămâne câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situaţie sau poziţie; a nu se mişca din locul sau din poziţia ocupată. ♢ expr. A şedea la masă = a lua masa, a mânca. A(-i) şedea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult. A şedea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezenţa sa sau cu prea multe insistenţe. A şedea cu mâinile în sân (sau încrucişate, la brâu, cu braţele încrucişate etc) = a nu face, a nu întreprinde nimic. A şedea strâmb şi a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu francheţe; a recunoaşte adevărul. 4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a rămâne, a zăbovi (într-un anumit loc). ♦ (Rar; despre obiecte) A se afla aşezat sau depozitat într-un loc. 5. A avea locuinţa, domiciliul undeva; a locui, a domicilia. 6. (În expr.) A(-i) şedea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi aşa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. 7. A se afla într-o anumită situaţie (în raport cu ceva sau cu cineva). 8. A nu face nimic, a nu avea nici o ocupaţie. Şade toată ziua. – lat. sedere.
Trimis de LauraGellner, 28.04.2004. Sursa: DEX '98

A şedea ≠ a lucra
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ŞEDEÁ vb. 1. a sta. (şedea pe o bancă.) 2. v. aşeza. 3. v. poposi. 4. v. locui. 5. v. veni. 6. v. sta.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

şedeá vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şed, 3 sg. şáde, 1 pl. şedém; conj. prez. 3 sg. şi pl. şádă, part. şezút
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ŞEDEÁ şed intranz. 1) (despre fiinţe) A fi aşezat (pe ceva); a sta jos. A şedea pe o bancă.Şezi locului, şezi binişor (sau cuminte)! astâmpără-te! fii cuminte! A şedea la masă a lua masa. 2) A se afla într-o anumită poziţie sau stare. ♢ A şedea la (sau de) vorbă a vorbi. A şedea pe capul cuiva a deranja cu insistenţele, cu durata vizitei etc. A-i şedea cuiva (ceva) la inimă a fi obsedat de ceva. 3) (despre obiecte de îmbrăcăminte) A prinde bine (pe cineva). 4) A avea un domiciliu stabil. 5) A nu se ocupa cu nimic. ♢ A şedea cu mâinile în sân a nu face nimic. /<lat. sedere
Trimis de siveco, 21.04.2007. Sursa: NODEX

şedeá (-d, şezút), vb.1. A fi aşezat, a ocupa un loc, a sta. – 2. A se aşeza, a lua loc, a se pune. – 3. A se instala, a trăi, a locui. – 4. A sta, a rămîne, a se stabili pentru un timp. – 5. A sta liniştit, a se odihni, a se reface. – 6. A fi inactiv, a sta cu mîinile încrucişate. – 7. A conveni, a se potrivi. – 8. A se aşeza bine sau rău, a se adapta. – Mr. şed, şidzui, şideare; megl. şǒd, şădzui, şăderi, istr. şed, şezut. lat. sēdēre (Puşcariu 1576; REW 7780), cf. it. sedere, prov. sezer, fr. seoir, cat. seure, sp., port. seer. Deşi este clar diferit de a sta, se confundă vulgar cu el, cf. stai jos (corect şezi), ostenită de lunga şedere în picioare (I. Teodoreanu). Se conjugă şed(şez), şezi, şade (Mold. şede), să şadă (› să şază). cf. aşeza, şes. Der. cuşedea, vb. (a conveni, a sta), cu cu- expresiv (Philippide, ZRPh., XXXI, 308; DAR); şedere, s.f. (oprire, rămînere, rezidenţă); şedinţă, s.f., din fr. séance adaptat la şedea; şezător, adj. (locuitor, rezident); şezătoare, s.f. (petrecere, serată, adunare); şezut, s.n. (rezidenţă, domiciliu; sediu; dos, fund), mr. şidzut. Der. neol. sedentar, adj., din fr. sédentaire; sediment, s.n.; sedimenta, vb., din fr. sédimenter; sediu, s.n., din it. sede, cf. asediu; sesiune, s.f., din lat. sessionem (sec. XIX).
Trimis de blaurb, 03.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • cloşcă — CLÓŞCĂ, cloşti, s.f. 1. Găină care cloceşte sau care a scos pui de curând. ♢ Cloşcă artificială = instalaţie generatoare de căldură pentru încălzirea puilor de găină obţinuţi pe cale artificială. ♢ expr. A şedea cloşcă = a şedea nemişcat, în… …   Dicționar Român

  • greceşte — GRECÉŞTE adv. Ca grecii, în felul grecilor; în limba greacă. ♢ expr. A şedea (sau a se aşeza etc.) greceşte = a şedea (sau a se aşeza etc.) cu genunchii la gură; a şedea (sau a se aşeza) cu picioarele încrucişate sub corp; a şedea turceşte. –… …   Dicționar Român

  • sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… …   Dicționar Român

  • şedere — ŞEDÉRE, şederi, s.f. 1. Faptul de a şedea. ♦ Lipsă de activitate; lenevie, inactivitate. 2. Popas făcut într un loc pentru a petrece un anumit timp; timp petrecut într un loc. 3. (înv.) Domiciliu, locuinţă. – v. şedea. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • şezut — ŞEZÚT, (II) şezuturi, s.n. I. Faptul de a şedea; şedere. II. 1. Partea inferioară, dorsală a trunchiului omenesc, pe care se sprijină corpul în timpul şederii; dos, fund. ♦ p. restr. Anus. 2. (înv.) Locuinţă, domiciliu. – v. şedea. Trimis de… …   Dicționar Român

  • aşeza — AŞEZÁ, aşéz, vb. I. I. 1. refl. şi tranz. A (se) pune pe ceva sau undeva pentru a şedea sau a face să şadă. ♢ expr. (refl.) A se aşeza în pat = a se întinde în pat; a se culca. A se aşeza la lucru = a începe să facă o treabă. ♦ refl. A poposi. ♦… …   Dicționar Român

  • cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… …   Dicționar Român

  • turceşte — TURCÉŞTE adv. Ca turcii, în felul turcilor; în limba turcă. ♢ expr. A sta (sau a şedea) turceşte = a sta jos cu picioarele încrucişate sub corp, ca orientalii. A vorbi (sau a grăi, a bolborosi) turceşte = a vorbi o limbă neînţeleasă; a rosti… …   Dicționar Român

  • şedinţă — ŞEDÍNŢĂ, şedinţe, s.f. 1. Adunare organizată a membrilor unui corp constituit, a unui colectiv, a personalului unei întreprinderi, al unei instituţii, pentru a discuta, pentru a dezbate şi a hotărî ceva. ♦ Dezbatere a unei cauze în faţa unei… …   Dicționar Român

  • Nzanga Mobutu — Mobutu Nzanga, Aug 5th 2010. François Joseph Mobutu Nzanga Ngbangawe (born 1970) is a politician in the Democratic Republic of the Congo. He is a son of former president Mobutu Sese Seko and currently serves in the government as Deputy Prime… …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”