nepieritor — NEPIERITÓR, OÁRE, nepieritori, oare, adj. Care este menit să reziste timpului; care este destinat să trăiască veşnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrităţii eterne; nemuritor. – Ne + pieritor. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
muritor — MURITÓR, OÁRE, muritori, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care îşi termină existenţa prin moarte, care este în mod inevitabil supus morţii. ♢ expr. Muritor de foame = foarte sărac. 2. s.m. şi f. Om (considerat ca fiinţă trecătoare); pământean. –… … Dicționar Român
piericios — PIERICIÓS adj. v. efemer, pieritor, schim bător, temporar, trecător, vremelnic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime piericiós, piericioásă, adj. (înv.) 1. vătămător, stricător; periculos, primejdios. 2. pieritor. Trimis de blaurb,… … Dicționar Român
caduc — CADÚC, Ă, caduci, ce, adj. Lipsit de trăinicie; şubred, pieritor. ♦ (Despre frunze, flori etc.) Care cade înainte de vreme; care cade în fiecare an. ♦ (Despre acte cu valoare juridică) Care nu (mai) are putere legală. – Din fr. caduc, lat.… … Dicționar Român
călător — CĂLĂTÓR, OÁRE, călători, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care călătoreşte, care se află în călătorie. 2. adj. (Despre popoare) Nomad. 3. adj. (Despre păsări) Care pleacă iarna în ţări mai calde; migrator. 4. adj … Dicționar Român
deşert — DEŞÉRT, ÁRTĂ, (1) deşerţi, arte, adj., (II) deşerturi, s.n. I. adj. 1. Care nu conţine nimic în interior; gol. 2. (Despre terenuri, ţări, regiuni) Lipsit de vietăţi şi de vegetaţie; pustiu. ♦ Nelocuit, nepopulat. 3. fig. Lipsit de temei; amăgitor … Dicționar Român
etern — ETÉRN, Ă, eterni, e, adj. (Adesea adverbial) Care există de totdeauna, care nu va înceta niciodată să existe; nepieritor, veşnic. – Din lat. aeternus. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 Etern ≠ efemer, pieritor, temporar, trecător,… … Dicționar Român
mortac — MORTÁC adj. v. muritor, pieritor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
mortal — MORTÁL, Ă, mortali, e, adj. L Care provoacă moartea, aducător de moarte; ucigător. ♢ Salt mortal = figură acrobatică foarte periculoasă, constând dintr o mişcare de rotire totală a corpului în aer. 2. Specific unui mort (II), ca de mort. 3.… … Dicționar Român
nemuritor — NEMURITÓR, OÁRE, nemuritori, oare, adj., subst. 1. adj., s.m. şi f. (În unele concepţii religioase şi în basme) (Fiinţă, suflet) care nu moare niciodată, care trăieşte veşnic. 2. s.m. spec. Zeu, Dumnezeu. 3. adj. Care este menit să reziste… … Dicționar Român
