- pieritură
- PIERITÚRĂ, pierituri, s.f. (pop.) Om sau animal slab, fără vlagă. – Pieri + suf. -tură.Trimis de oprocopiuc, 18.03.2004. Sursa: DEX '98PIERITÚRĂ s. v. căzătură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepieritúră s. f., g.-d. art. pieritúrii; pl. pieritúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpieritúră, pieritúri, s.f. (reg.) 1. om sau animal slab, lipsit de energie şi de vigoare; căzătură, mortăciune. 2. semănătură cu plante rare, pipernicite. 3. cânepă măruntă, crescută pe marginea cânepistii (cânepişte). 4. iarbă rară şi mică. 5. loc dintr-o porumbişte în care n-a răsărit porumbul semănat. 6. teren sărac, neroditor. 7. pericol, primejdie de moarte. 8. necaz, supărare; greutate, dificultate mare.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.