piedică

piedică
PIÉDICĂ, piedici, s.f. 1. Factor care împiedică realizarea unui ţel, care stă în calea unei acţiuni: stavilă, obstacol, impediment: dificultate, greutate. ♢ loc. vb. A pune piedică (sau piedici) = a împiedica. ♦ Mijloc de a face pe cineva să cadă, împiedicându-l cu piciorul. ♢ loc. vb. A(-i) pune (o) piedică = a pune cuiva piciorul înainte pentru a-l face să se împiedice şi să cadă. ♦ (Rar) Greutate în vorbire. 2. (concr.) Unealtă, dispozitiv, instrument folosit pentru blocarea sau încetinirea mişcării unui sistem tehnic, pentru blocarea unui organ mobil al acestuia, la sprijinirea sau la susţinere etc. ♦ Frânghie sau lanţ cu care se leagă picioarele de dinainte ale cailor, pentru a-i împiedica să fugă când sunt lăsaţi să pască. 3. (bot.; în compusul) Piedica-vântului = plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze alungite, cu flori liliachii şi albăstrii (Lathyrus hirsutus). [var.: piédecă s.f.] – Din lat. pedica.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

PIÉDICĂ s. 1. v. opritoare. 2. (reg.) pazvat. (piedică pentru caii care pasc.) 3. v. dificultate. 4. obstacol, (înv. şi reg.) împiedicare, (fig.) frână. (piedică în dezvoltarea unui proces.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PIÉDICĂ s. v. căţel, cordenci, piedicuţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

piédică s. f. (sil. pie-), g.-d. art. piédicii; pl. piédici
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PIÉDI//CĂ piedicăci f. 1) Factor care împiedică realizarea unei acţiuni; stavilă; obstacol; impediment; baraj; barieră. ♢ A pune piedică (sau piedicăci) a) a face ca cineva să-şi piardă echilibrul (folosind în acest scop piciorul); b) a crea greutăţi artificiale în realizarea unui scop. 2) Dispozitiv menit să încetinească sau să blocheze o mişcare. piedică la războiul de ţesut. ♢ piedică la căruţă talaghir. 3) Frânghie sau lanţ cu care se leagă picioarele de dinainte ale cailor ca să nu se ducă departe, când sunt scoşi la păscut. [G.-D. piedicii; Sil. pie-] /<lat. pedica
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

piédică (piédici), s.f. – 1. Frînghie sau lanţ cu care se leagă picioarele dinainte ale cailor pentru a-i opri să fugă. – 2. Obstacol, stăvilar. – 3. Dificultate, nevoie. – 4. Oprire a cuiva cu piciorul. – 5. Panglică sau cordon cu care se leagă picioarele morţilor. – 6. Frînă. – 7. Siguranţă la armele de foc. – 8. Cureaua cizmarului. – 9. Frîna de la războiul de ţesut. – var. piedică, piedecă. Mr. k’adică, megl. pędică. lat. pĕdĭca (Puşcariu 1306; Candrea-Dens., 1176; REW 6347), cf. it. piedica (calabr. pédica, pedacchia), prov. petge, fr. piège, gal. pega, astur. pielga, alb. pengë, ngr. (πεδοῦϰλα). – Der. piedicuţă, s.f. (talpa-ursului, Lycopodium clavatum). – cf. împiedica.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • obstacol — OBSTÁCOL, obstacole, s.n. 1. Piedică, stavilă care închide drumul, care opreşte vederea, trecerea etc. ♦ fig. Ceea ce împiedică săvârşirea unei acţiuni; greutate, dificultate; opoziţie. 2. (Sport) Piedică naturală sau amenajată care măreşte… …   Dicționar Român

  • împiedica — ÎMPIEDICÁ, împiédic, vb. I. 1. refl. A se lovi (cu piciorul) de ceva sau de cineva care stă în cale (şi a cădea); a se poticni. ♢ expr. A se împiedica în picioare = a se împletici. A i se împiedica (cuiva) limba = a nu putea articula bine… …   Dicționar Român

  • despiedica — DESPIEDICÁ, despiédic, vb. I. tranz. 1. A scoate piedica de la picioarele unui animal sau de la roata unui vehicul. 2. A ridica piedica de la o armă de foc. [var.: despiedecá vb. I] – Des1 + [îm]piedica (împiedica). Trimis de RACAI, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • dificultate — DIFICULTÁTE, dificultăţi, s.f. Greutate de a face ceva; anevoinţă. ♦ Piedică, obstacol. ♢ expr. A face (sau a crea) dificultăţi = a pune (cuiva) piedici; a opune rezistenţă, a se împotrivi (într o problemă). – Din fr. difficulté, lat. difficultas …   Dicționar Român

  • baraj — BARÁJ, baraje, s.n. 1. Construcţie care opreşte cursul unui râu spre a ridica nivelul apei în amonte, a crea o rezervă de apă, o cădere de apă pentru hidrocentrale etc.; stăvilar, zăgaz. 2. (mil.) Lucrare de fortificaţie făcută spre a opri… …   Dicționar Român

  • chiostec — CHIOSTÉC1 s.n. v. chiştoc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHIOSTÉC2, chiostecuri, s.n. (înv.) 1. Piedică pusă la picioarele cailor. 2. Şiret la gulerul mantalei. [pl. şi: chiostece] – Din tc. köstek …   Dicționar Român

  • handicap — HANDICÁP, handicapuri, s.n. 1. (Sport) Punctaj acordat unui concurent mai slab. ♦ Totalitatea punctelor cu care o echipă a fost pusă în inferioritate de echipa adversă. 2. fig. Greutate, piedică intervenită în munca cuiva. 3. Deficienţă… …   Dicționar Român

  • impediment — IMPEDIMÉNT, impedimente, s.n. Piedică, obstacol în calea realizării unei intenţii. – Din lat. impedimentum. cf. it. i m p e d i m e n t o. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IMPEDIMÉNT s. v. dificultate. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • barieră — BARIÉRĂ, bariere, s.f. 1. Bară mobilă care arată că trecerea peste o şosea, peste o linie ferată etc. este oprită temporar; p. ext. loc unde se întretaie o şosea cu o linie ferată. ♦ fig. Obstacol, piedică în calea realizării unui lucru. ♢… …   Dicționar Român

  • concesiv — CONCESÍV, Ă, concesivi, e adj. Care face concesii; îngăduitor. ♢ Propoziţie concesivă = propoziţie subordonată care arată că, deşi există o piedică, acţiunea din propoziţia regentă se realizează sau se poate realiza. Conjuncţie concesivă =… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”