imbóld — s. n., pl. imbólduri … Romanian orthography
bold — BOLD, bolduri, s.n. (reg.) 1. Ac cu măciulie, ac cu gămălie. ♦ Vârf ascuţit. ♦ Cui de metal cu măciulie ornamentală. 2. Băţ ascuţit cu care se îndeamnă vitele. ♦ Împunsătură, înţepătură (dată cu acest băţ). 3. (înv.) Imbold. 4. (reg.) Element de… … Dicționar Român
stimulent — STIMULÉNT, stimulente, s.n. 1. Ceea ce stimulează; impuls, imbold, îndemn. 2. spec. Medicament, substanţă care excită activitatea unui organ ori sistem sau care se ia ca reconfortant împotriva oboselii. – Din stimula. cf. fr. s t i m u l a n t.… … Dicționar Român
impuls — IMPÚLS, impulsuri, s.n. 1. Îndemn, stimulent, avânt (în realizarea unei acţiuni); (fiziol.) Mişcare bruscă şi momentană, determinată de acţiunea stimulenţilor nervoşi şi orientată spre executarea unui anumit act. 2. Mărime fizică egală cu… … Dicționar Român
motor — MOTÓR, OÁRE, motori, oare, s.n., adj. I. s.n. Maşină de forţă care transformă o formă de energie oarecare în energie mecanică (pentru acţionarea altei maşini, a unui vehicul etc.). (În sintagmele) Motor cu plasmă = motor cu reacţie în care… … Dicționar Român
stimul — STÍMUL, (1) stimuluri, s.n., (2) stimuli, s.m. 1. s.n. (Rar) Stimulent, imbold. 2. S.m Factor care declanşează un proces fiziologic, care excită o activitate fiziologică; excitant. – Din lat., fr. stimulus. Trimis de claudia, 11.10.2007. Sursa:… … Dicționar Român
exortaţie — EXORTÁŢIE, exortaţii, s.f. (livr.) Cuvântare, discurs prin care se urmăreşte stârnirea unor sentimente, dezlănţuirea unor acţiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare, exortare. – Din lat. exhortatio, fr. exhortation. Trimis de claudia,… … Dicționar Român
resort — RESÓRT1, resoarte, s.n. Sector, domeniu de activitate; p. ext. persoanele care îl reprezintă. ♢ Autoritate de resort = autoritate sub a cărei jurisdicţie intră o problemă şi care are competenţa de a o rezolva. ♢ expr. A fi de resortul cuiva = a… … Dicționar Român
îmboldi — ÎMBOLDÍ, îmboldesc, vb. IV. 1. tranz. A împunge un animal cu prăjina, cu băţul, cu nuiaua sau, p. ext., a lovi un animal cu băţul, cu nuiaua spre a l îndemna la mers, la tras. 2. tranz. fig. A îndemna, a împinge pe cineva la o acţiune; a stimula … Dicționar Român
îndemn — ÎNDÉMN, îndemnuri, s.n. Faptul de a îndemna. ♦ Ceea ce stimulează la o acţiune; imbold, impuls, stimulent. ♢ loc. prep. Din (sau la, prin) îndemnul = îndemnat fiind de..., la stăruinţa... – Din îndemna (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 25.04 … Dicționar Român
