- imblătit
- imblătít s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
imblătit
Look at other dictionaries:
îmblătit — ÎMBLĂTÍT s.n. Îmblătire; p. ext. timpul când se face îmblătirea. [var.: (reg.) umblăcít s.n.] – v. îmblăti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMBLĂTÍT s. îmblătire. (îmblătitul grâului.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Si … Dicționar Român
îmblătire — ÎMBLĂTÍRE, îmblătiri, s.f. Acţiunea de a îmblăti; îmblătit. – v. îmblăti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMBLĂTÍRE s. v. îmblătit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime îmblătíre s. f., g. d. art. îmblătírii; … Dicționar Român
mlătiş — mlătíş s.n. (reg.) îmblătit. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
umblăcit — UMBLĂCÍT s.n. v. îmblătit. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
îmblătitor — ÎMBLĂTITÓR, OÁRE, îmblătitori, oare, s.m. şi f. Persoană care îmblăteşte. Îmblăti + suf. tor. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 îmblătitór s. m., pl. îmblătitóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
