- resort
- RESÓRT1, resoarte, s.n. Sector, domeniu de activitate; p. ext. persoanele care îl reprezintă. ♢ Autoritate de resort = autoritate sub a cărei jurisdicţie intră o problemă şi care are competenţa de a o rezolva. ♢ expr. A fi de resortul cuiva = a fi, a ţine de competenţa, de specialitatea cuiva; a intra în atribuţiile cuiva. [pl. şi: resorturi] – Din fr. ressort.Trimis de dante, 02.07.2004. Sursa: DEX '98RESÓRT2, resorturi, s.n. Organ al unui mecanism executat dintr-un material cu proprietăţi elastice mari şi care, sub acţiunea unei forţe exterioare, se deformează, revenind la forma iniţială când acţiunea exterioară încetează; (sens curent) arc. ♦ fig. Sursă, izvor de energie fizică sau morală; suport moral, imbold. – Din fr. ressort.Trimis de dante, 02.07.2004. Sursa: DEX '98RESÓRT s. 1. v. arc. 2. v. domeniu.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeRESÓRT s. v. imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, stimulent.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeresórt (sector) s. n., pl. resoárteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficresórt (arc) s. n., pl. resórturiTrimis de siveco, 02.01.2007. Sursa: Dicţionar ortograficRESÓRT1 resoárte n. 1) Domeniu sau sector de activitate. 2) Totalitate a persoanelor ce reprezintă acest domeniu. ♢ A fi de resortul cuiva a fi de competenţa cuiva; a ţine de specialitatea cuiva. Organele de resort organele competente. /<fr. ressort, germ. RessortTrimis de siveco, 06.10.2006. Sursa: NODEXRESÓRT2 resorturi n. Piesă elastică de oţel fixată între corpul unui vehicul şi osiile roţilor acestuia, care serveşte la amortizarea şocuri-lor; arc. /<fr. ressort, germ. RessortTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXRESÓRT1 s.n. Sector, domeniu de activitate; (p. ext.) persoanele care reprezintă acest sector. ♦ Autoritate de resort = autoritate în competenţa căreia intră rezolvarea unei probleme. [pl. -oarte, -orturi. / < fr. ressort < ressortir – a fi din aceeaşi jurisdicţie].Trimis de LauraGellner, 21.03.2007. Sursa: DNRESÓRT2 s.n. 1. Arc de maşină, de ceas etc. 2. (fig.) Sursă de energie fizică sau morală; suport moral. [pl. -turi. / < fr. ressort, germ. Resort].Trimis de LauraGellner, 21.03.2007. Sursa: DNRESÓRT s. n. 1. arc de maşină, de ceas etc. 2. (fig.) sursă de energie fizică sau morală; suport moral, imbold. 3. sector, domeniu de activitate. o autoritate de resort = autoritate în competenţa căreia intră rezolvarea unei probleme. (< fr. ressort, germ. Resort)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.