- stimulent
- STIMULÉNT, stimulente, s.n. 1. Ceea ce stimulează; impuls, imbold, îndemn. 2. spec. Medicament, substanţă care excită activitatea unui organ ori sistem sau care se ia ca reconfortant împotriva oboselii. – Din stimula. cf. fr. s t i m u l a n t.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98STIMULÉNT s. 1. (fiziol.) excitant, stimul. (stimulentţi senzoriali.) 2. imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, (rar) îmboldire, (reg.) bold, (înv.) năstav, porneală, (grecism înv.) parachinisis, (fig.) mişcare, resort, suport, (înv. şi reg. fig.) strămurare. (stimulent pentru o acţiune.)Trimis de siveco, 23.05.2006. Sursa: Sinonimestimulént s. n., pl. stimulénteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSTIMULÉNT stimulente n. 1) Factor (intern sau extern) care stimulează la o acţiune; îndemn; impuls; imbold. stimulent moral. 2) Substanţă (medicamentoasă) care stimulează activitatea fizică sau psihică a organismului; excitant. stimulent cardiac. stimulent nervos. ♢ stimulent biogen substanţă activă din punct de vedere biologic, care se formează în ţesuturile animale şi vegetale. /v. a stimulaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSTIMULÉNT, -Ă, stimulénţi, -te, s.m., adj. 3. s.m. (med.) Stimulent (2). 4. adj. Care stimulează, stimulator. ♢ Acţiune stimulentă. [folosit în corpul DEX]Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: NeoficialSTIMULÉNT s.n. 1. Ceea ce stimulează, dă un avânt nou; impuls, imbold, îndemn. 2. Medicament, substanţă care excită activitatea unui organ sau a unui sistem de organe. [cf. fr. stimulant].Trimis de LauraGellner, 14.05.2007. Sursa: DNSTIMULÉNT s. n. 1. ceea ce stimulează; impuls, imbold, îndemn. 2. medicament, substanţă care excită activitatea unui organ sau sistem de organe. (după fr. stimulant)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.