hurduca

hurduca
HURDUCÁ, hurdúc, vb. I. 1. tranz. şi refl. A se mişca încoace şi încolo cu putere, a (se) clătina, a (se) scutura, a (se) zgâlţâi, a (se) zdruncina. 2. intranz. (reg.) A face zgomot mare; a hurui. [var.: urducá vb. I] – Formaţie onomatopeică.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HURDUCÁ vb. v. zgâlţâi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

hurducá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. hurdúcă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A HURDUCÁ hurdúc tranz. A face să se hurduce; a zdruncina. /Onomat.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE HURDUCÁ mă hurdúc intranz. (despre vehicule sau persoane în mişcare) A se scutura tare (făcând zgomot mare); a se zdruncina. /Onomat.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • hurducá — vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. hurdúcã …   Romanian orthography

  • hurducare — HURDUCÁRE, hurducări, s.f. Acţiunea de a (se) hurduca şi rezultatul ei. – v. hurduca. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HURDUCÁRE s. v. hurducătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  hurducáre s. f., g. d. art. hurducării; …   Dicționar Român

  • hurducătură — HURDUCĂTÚRĂ, hurducături, s.f. Zdruncinătură, zguduire; zgomot produs de ceva care (se) hurducă; hurducăială. – Hurduca + suf. ătură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HURDUCĂTÚRĂ s. clătinare, clătinat, clătinătură, hurducare, hurducat …   Dicționar Român

  • hâr — interj. 1. Cuvânt care imită mârâitul câinilor. ♢ expr. Că( i) hâr, că( i) mâr sau hâr încoace, hâr încolo, se zice când cineva se încurcă în explicaţii neconvingătoare, mincinoase. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de unele mecanisme vechi… …   Dicționar Român

  • zdruncina — ZDRUNCINÁ, zdrúncin, vb. I. tranz. 1. A scutura tare, a zgâlţâi, a zgudui; a clătina; a hurduca. 2. fig. A clătina din temelii o concepţie, o convingere etc.; a slăbi, a submina, a şubrezi. – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • bălăbăni — BĂLĂBĂNÍ, bălăbănesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) deplasa într o parte şi într alta, adesea cu mişcări legănate, şovăitoare; a (se) bălăngăni, a (se) bălăngăi, a bălălăi, a se bănănăi. 2. refl. fig. (fam.) A se trudi, a se lupta cu cineva… …   Dicționar Român

  • clătinat — CLĂTINÁT s.n. Clătinare. – v. clătina. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLĂTINÁT adj. v. împleticit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  CLĂTINÁT s. 1. v. cutremurătură. 2 …   Dicționar Român

  • drâgâi — DRÂGÂÍ vb. v. clătina, hâţâi, hâţâna, hodorogi, hurduca, hurducăi, hurui, scutura, zdroncăni, zdruncina, zgâlţâi, zgudui. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • durduca — DURDUCÁ, durdúc, vb. I. refl. A se rostogoli (cu zgomot), a se da de a dura. – Din dura1 + hurduca. Trimis de gall, 17.03.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • hodoronc — HODORÓNC interj. v. hodorog1. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  hodorónc v. hodorog Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  HODORÓNC interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs de un vehicul pe un drum… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”