clătinare — CLĂTINÁRE, clătinări, s.f. Acţiunea de a (se) clătina; clătinat. – v. clătina. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CLĂTINÁRE s. 1. v. balansare. 2. v. bălăbănire. 3. v. cutremurătură. 4. v. hurducătură. 5 … Dicționar Român
cobâlţâit — cobâlţâít, cobâlţâíturi, s.n. (reg.) scuturătură, clătinătură, hurducătură. Trimis de blaurb, 17.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
hurducare — HURDUCÁRE, hurducări, s.f. Acţiunea de a (se) hurduca şi rezultatul ei. – v. hurduca. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HURDUCÁRE s. v. hurducătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hurducáre s. f., g. d. art. hurducării; … Dicționar Român
hurducat — HURDUCÁT s. v. hurducătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
hurducăială — HURDUCĂIÁLĂ, hurducăieli, s.f. Zdruncinătură, zguduire; zgomot produs de ceva care (se) hurducă; hurducătură. [pr.: că ia ] – Hurducăi + suf. eală. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hurducăiálă s. f., g. d. art. hurducăiélii; pl.… … Dicționar Român
hâr — interj. 1. Cuvânt care imită mârâitul câinilor. ♢ expr. Că( i) hâr, că( i) mâr sau hâr încoace, hâr încolo, se zice când cineva se încurcă în explicaţii neconvingătoare, mincinoase. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de unele mecanisme vechi… … Dicționar Român
scuturare — SCUTURÁRE, scuturări, s.f. Acţiunea de a (se) scutura şi rezultatul ei; scuturat1. – v. scutura. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCUTURÁRE s. 1. v. cutremurătură. 2. hâţânare, zgâlţâire, zguduire. (scuturare uşii.) 3. v.… … Dicționar Român
zdruncinătură — ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s.f. 1. Scuturătură, zguduire; zguduitură, hurducătură. 2. fig. Dezechilibru, tulburare. – Zdruncina + suf. ătură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZDRUNCINĂTÚRĂ s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hur… … Dicționar Român
zgâlţâire — ZGÂLŢÂÍRE s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură. 3. v. zgâlţâitură. 4. hâţânare, scuturare, zguduire. (zgâlţâire cuiva.) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
zgâlţâit — ZGÂLŢÂÍT, zgâlţâituri, s.n. Zgâlţâială. – v. zgâlţâi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZGÂLŢÂÍT s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură. 3. v. zgâlţâitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român