hurdui

hurdui
HURDUÍ, hurduiesc, vb. IV. intranz. (reg.) A hurui. – Formaţie onomatopeică.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HURDUÍ vb. v. durăi, durui, hodorogi, hurui.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

hurduí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. hurduiésc, imperf. 3 sg. hurduiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. hurduiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • hurui — HURUÍ, pers. 3 húruie, vb. IV. 1. intranz. A face un zgomot ca acela care se aude când umblă o căruţă, când se rostogoleşte un butoi sau când cad mai multe obiecte tari unul peste altul; a hurdui; a hodorogi. 2. refl. (reg.) A se dărâma, a se… …   Dicționar Român

  • hurduitură — HURDUITÚRĂ, hurduituri, s.f. (reg.) Zgomot produs de ceva care huruie; huruitură, huruială, huruit1. [pr.: du i ] – Hurdui + suf. tură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HURDUITÚRĂ s. v. duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit,… …   Dicționar Român

  • hâr — interj. 1. Cuvânt care imită mârâitul câinilor. ♢ expr. Că( i) hâr, că( i) mâr sau hâr încoace, hâr încolo, se zice când cineva se încurcă în explicaţii neconvingătoare, mincinoase. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de unele mecanisme vechi… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”