hurduitură

hurduitură
HURDUITÚRĂ, hurduituri, s.f. (reg.) Zgomot produs de ceva care huruie; huruitură, huruială, huruit1. [pr.: -du-i-] – Hurdui + suf. -tură.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HURDUITÚRĂ s. v. duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

hurduitúră s. f., g.-d. art. hurduitúrii; pl. hurduitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • huruitură — HURUITÚRĂ, huruituri, s.f. Zgomot produs de ceva care huruie; huruială, huruit1, hurduitură. [pr.: ru i . – var.: uruitúră s.f.] – Hurui + suf. tură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HURUITÚRĂ s. duduit, duduitură, durăit, durăitură,… …   Dicționar Român

  • duduitură — DUDUITÚRĂ, duduituri, s.f. Duduit. [pr.: du i ] – Dudui + suf. tură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DUDUITÚRĂ s. 1. cutremurare, duduit, zguduitură. (O duduitură puternică a pereţilor.) 2. bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie …   Dicționar Român

  • huruială — HURUIÁLĂ, huruieli, s.f. Zgomot produs de ceva care huruie; huruitură, huruit1, hurduitură. [pr.: ru ia ] – Hurui + suf. eală. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HURUIÁLĂ s. v. huruitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • huruit — HURUÍT1 s.n. Faptul de a (se) hurui; huruitură, huruială, hurduitură. – v. hurui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HURUÍT2, Ă, huruiţi, te, adj. (reg.) Dărâmat, surpat. [var.: huluít, ă adj.] – v. hurui …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”