făgăduială

făgăduială
FĂGĂDUIÁLĂ, făgăduieli, s.f. Faptul de a făgădui; promisiune, făgăduinţă. [pr.: -du-ia-] – Făgădui + suf. -eală.
Trimis de LauraGellner, 10.12.2008. Sursa: DEX '98

FĂGĂDUIÁLĂ s. v. angajament.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

făgăduiálă s. f. (sil. -du-ia-), g.-d. art. făgăduiélii; pl. făgăduiéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • promisiune — PROMISIÚNE, promisiuni, s.f. Angajament prin care cineva se obligă să facă ceva; făgăduială. [pr.: si u ] – Din fr. promission. Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX 98  PROMISIÚNE s. v. angajament. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • angajament — ANGAJAMÉNT, angajamente, s.n. 1. Promisiune, făgăduială de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană îşi pune serviciile sale la dispoziţia unei alte persoane sau a unei instituţii şi care… …   Dicționar Român

  • cuvânt — CUVẤNT, cuvinte, s.n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) şi a unui complex sonor; vorbă. ♢ Cuvânt simplu = cuvânt care conţine un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt …   Dicționar Român

  • juruinţă — JURUÍNŢĂ, juruinţe s.f. (Înv şi reg.) Făgăduială solemnă, jurământ. [pl. şi: juruinţi] – Jurui1 + suf. inţă. Trimis de cata, 01.03.2002. Sursa: DEX 98  JURUÍNŢĂ s. v. angajament, asigurare, cuvânt, fagăduială, făgăduinţă, jurământ, le gământ,… …   Dicționar Român

  • juruit — JURUÍT, Ă, juruiţi, te, adj., s.f. 1. adj. (înv. şi reg.) Care este făgăduit, promis; făgăduit ca soţ (sau soţie). 2. s.f. (reg.) Făgăduială, promisiune; (concr.) lucru promis. – v. jurui1 …   Dicționar Român

  • jurământ — JURĂMÂNT, jurăminte, s.n. 1. Afirmare, promisiune, făgăduială solemnă făcută de o persoană (adesea printr o anumită formulă în care este invocată divinitatea) de a spune adevărul în legătură cu anumite fapte; jur3. 2. Angajament solemn, exprimat… …   Dicționar Român

  • vorbă — VÓRBĂ, vorbe, s.f. 1. Cuvânt. 2. Şir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ♢ expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea… …   Dicționar Român

  • bacalâm — s. v. angajament, asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • făgadă — FĂGÁDĂ s. v. angajament, asigurare, cuvânt, făgaduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • făgădaş — FĂGĂDÁŞ s. v. angajament, asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă. Trimis de siveco, 25.03.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”