juruinţă

juruinţă
JURUÍNŢĂ, juruinţe s.f. (Înv şi reg.) Făgăduială solemnă, jurământ. [pl. şi: juruinţi] – Jurui1 + suf. -inţă.
Trimis de cata, 01.03.2002. Sursa: DEX '98

JURUÍNŢĂ s. v. angajament, asigurare, cuvânt, fagăduială, făgăduinţă, jurământ, le-gământ, promisiune, vorbă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

juruínţă s. f., g.-d. art. juruínţei; pl. juruínţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • juruínţã — s. f., g. d. art. juruínţei; pl. juruínţe …   Romanian orthography

  • angajament — ANGAJAMÉNT, angajamente, s.n. 1. Promisiune, făgăduială de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană îşi pune serviciile sale la dispoziţia unei alte persoane sau a unei instituţii şi care… …   Dicționar Român

  • făgădeţ — făgădéţ, făgădéţe, s.n. (reg.) făgăduinţă, făgăduială, promisiune, juruinţă. Trimis de blaurb, 05.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • jura — JURÁ, jur, vb. I. 1. tranz. şi refl. A afirma, a declara ceva sub jurământ, a depune un jurământ. ♢ tranz. A întări, a confirma la judecată, prin jurământ, o depoziţie sau o mărturie. ♢ refl. A promite prin jurământ. 2. refl. (pop.) A se afurisi …   Dicționar Român

  • jurământ — JURĂMÂNT, jurăminte, s.n. 1. Afirmare, promisiune, făgăduială solemnă făcută de o persoană (adesea printr o anumită formulă în care este invocată divinitatea) de a spune adevărul în legătură cu anumite fapte; jur3. 2. Angajament solemn, exprimat… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”