angajament

angajament
ANGAJAMÉNT, angajamente, s.n. 1. Promisiune, făgăduială de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într-un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană îşi pune serviciile sale la dispoziţia unei alte persoane sau a unei instituţii şi care prevede condiţiile de angajare. 3. (La hochei sau la baschet) Punere a pucului sau a mingii în joc. – Din fr. engagement.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ANGAJAMÉNT s. 1. asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (înv. şi reg.) juruită, (reg.) făgadă, (Transilv.) tagădaş, (Mold.) juruinţă, (înv.) promitere, sfătuit, (turcism înv.) bacalâm. (Şi-a ţinut angajamentul.) 2. îndatorire, obligaţie, sarcină, (pop.) legătură. (Ce angajamente ai?)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

angajamént s. n., pl. angajaménte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ANGAJAMÉNT angajamente n. 1) Obligaţie luată de cineva pentru efectuarea unui lucru. 2) Angajare a cuiva la un loc de muncă. 3) Contract de muncă. 4) (la hochei şi la baschet) Punere a pucului sau a mingii în joc. /<fr. engagement
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ANGAJAMÉNT s.n. 1. Obligaţie luată de cineva, din proprie iniţiativă, de a face ceva; promisiune solemnă. ♢ (Ec.) Angajament de plată = obligaţie asumată în scris de o întreprindere faţă de bancă, la contractarea unui credit, cu privire la utilizarea şi rambursarea creditului respectiv. 2. Punerea pucului sau a mingii în joc (la hochei şi baschet). [< fr. engagement].
Trimis de LauraGellner, 23.11.2004. Sursa: DN

ANGAJAMÉNT s. n. 1. obligaţie luată de cineva din proprie iniţiativă; promisiune solemnă. ♢ obligaţie asumată în scris de o întreprindere faţă de bancă. 2. angajare a cuiva într-un loc de muncă. 3. punere a pucului sau a mingii în joc. (< fr. engagement)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • angajamént — s. n., pl. angajaménte …   Romanian orthography

  • angaja — ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiţii determinate. A angaja o lucrare… …   Dicționar Român

  • dezangaja — DEZANGAJÁ, dezangajéz, vb. I. 1. tranz. A face să înceteze un angajament. 2. refl. A se retrage dintr un angajament, dintr un conflict, dintr o confruntare etc. – Din fr. désengager. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  dezangajá… …   Dicționar Român

  • angajat — ANGAJÁT, Ă, angajaţi, te, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f., adj. (Persoană) încadrată într un loc de muncă. ♦ (Militar) care serveşte pe baza unui angajament voluntar. 2. adj. Care serveşte conştient o cauză. – v. angaja. Trimis de ana zecheru,… …   Dicționar Român

  • cuvânt — CUVẤNT, cuvinte, s.n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) şi a unui complex sonor; vorbă. ♢ Cuvânt simplu = cuvânt care conţine un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt …   Dicționar Român

  • obligaţie — OBLIGÁŢIE, obligaţii, s.f. 1. Datorie, sarcină, îndatorire. 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva. 3. Hârtie de valoare… …   Dicționar Român

  • parolă — PARÓLĂ, parole, s.f. 1. Cuvânt convenţional secret sau formulă convenţională secretă folosite de militarii care au anumite misiuni pentru a fi identificaţi de alţi militari care cunosc consemnul. ♢ expr. A da parola = a spune cuvântul secret sau… …   Dicționar Român

  • delcredere — delcrédere s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DELCRÉDERE s.n. (Com.) Angajament al unui agent care, în schimbul unui comision special, garantează personal plata tuturor mărfurilor pe care le vinde în contul altuia.… …   Dicționar Român

  • făgădui — FĂGĂDUÍ vb. v. angaja. Trimis de siveco, 04.11.2008. Sursa: Sinonime  FĂGĂDUÍ vb. v. adăposti, găzdui, jura, primi. Trimis de siveco, 20.10.2008. Sursa: Sinonime  făgăduí vb., ind …   Dicționar Român

  • jurământ — JURĂMÂNT, jurăminte, s.n. 1. Afirmare, promisiune, făgăduială solemnă făcută de o persoană (adesea printr o anumită formulă în care este invocată divinitatea) de a spune adevărul în legătură cu anumite fapte; jur3. 2. Angajament solemn, exprimat… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”