- fleoarţă
- FLEOÁRŢĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
fleoarţă
Look at other dictionaries:
fleci — s.f. pl. (În expr.) A (se) face fleci = a (se) turti, a (se) zdrobi, a (se) fleşcăi, (reg.) a (se) fleci. – Probabil din *fleacă, cf. fleică. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial FLECÍ, flecesc, v. IV tranz. şi … Dicționar Român
hanţă — HÁNŢĂ, hanţe, s.f. (reg.) 1. Obiect de îmbrăcăminte uzat, zdrenţuit, de proastă calitate. 2. fig. Gură (care vorbeşte mult şi fără rost). ♢ expr. Bun de hanţă = flecar, vorbăreţ, guraliv. – cf. ucr. b a n c a mârţoagă . Trimis de gall, 13.09.2007 … Dicționar Român
bleau — BLEAU1 subst. (reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. Et.nec. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLEAU2, bleauri, s.n. (reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [var.: bleah, bleav… … Dicționar Român
bârfi — BÂRFÍ, bârfesc, vb. IV. tranz., intranz. şi refl. recipr. A (se) vorbi de rău, a (se) ponegri, a (se) defăima, a calomnia, a cleveti. ♦ tranz. A flecări, a îndruga verzi şi uscate. – et. nec. Trimis de paula, 14.04.2009. Sursa: DEX 98 A bârfi ≠ … Dicționar Român
catrinţă — CATRÍNŢĂ, catrinţe, s.f. Obiect de îmbrăcăminte din portul naţional al femeilor românce, care serveşte ca fustă sau ca şorţ şi care constă dintr o bucată dreptunghiulară de stofă adesea împodobită cu alesături, cu paiete etc. – Din magh. katrinca … Dicționar Român
corcoaţă — corcoáţă s. f., g. d. art. corcoáţei; pl. corcoáţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic corcoáţă, corcoáţe, s.f. (reg.) 1. haină ruptă şi învechită; buleandră, zdreanţă. 2. femeie de moravuri uşoare, fleoarţă. Trimis de… … Dicționar Român
fleandură — FLEÁNDURĂ, flenduri, s.f. Obiect de îmbrăcăminte rupt, stricat; zdreanţă, buleandră. [var.: fleándră s.f.] – cf. săs. f l a n d e r. Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 FLEÁNDURĂ s. v. cârpă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
fârţă — fârţă, fârţe, s.f. (reg.) copil neastâmpărat. 2. femeie plimbăreaţă, teleleică, fâţă, fleoarţă. Trimis de blaurb, 08.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
liorc — liórc interj. – Exprimă zgomotul bălăcelii. Creaţie expresivă, rară. – Der. leoarcă (var. lioarcă), s.f. (femeie stricată; broască; gură, cioc, plisc; poşircă), se foloseşte mai ales în expresia ud leoarcă foarte ud (după Cihac, II, 174, din pol … Dicționar Român
lăbărţa — LĂBĂRŢÁ, lăbărţez, vb. I. refl. (Adesea fig.) A se lărgi excesiv, a se deforma; a se întinde în lături. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 18.05.2004. Sursa: DEX 98 LĂBĂRŢÁ vb. v. întinde. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
