- corcoaţă
- corcoáţă s. f., g.-d. art. corcoáţei; pl. corcoáţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficcorcoáţă, corcoáţe, s.f. (reg.) 1. haină ruptă şi învechită; buleandră, zdreanţă. 2. femeie de moravuri uşoare, fleoarţă.Trimis de blaurb, 24.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.