fioros

fioros
FIORÓS, -OÁSĂ, fioroşi, -oase, adj. Care inspiră spaimă, frică, groază; înspăimântător, groaznic, îngrozitor. ♢ (Legat de un adjectiv sau de un adverb prin prep. "de", formează superlativul absolut) Fioros de urât. ♦ (Adverbial) În mod înspăimântător, îngrozitor. [pr.: fi-o-] – Fior + suf. -os.
Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FIORÓS adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. îngrozitor. 3. adj. v. bestial. 4. adj. v. atroce.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

fiorós adj. m. (sil. fi-o-), pl. fioróşi; f. sg. fioroásă, pl. fioroáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FIORÓS1 adv. 1) În mod îngrozitor; groaznic. 2) rar (urmat de prepoziţia de atribuie adjectivului postpus valoare de superlativ absolut). e fioros de frumos. [Sil. fi-o-] /fior + suf. fiorosos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FIOR//ÓS2 fiorosoásă (fiorosóşi, fiorosoáse) 1) Care provoacă fiori. Privelişte fiorosoasă. 2) Care insuflă spaimă; îngrozitor; înspăimântător. [Sil. fi-o-] /fior + suf. fiorosos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • fiorós — adj. m. (sil. fi o ), pl. fioróşi; f. sg. fioroásã, pl. fioroáse …   Romanian orthography

  • atroce — ATRÓCE adj. invar. Cumplit, înfiorător, îngrozitor, fioros, groaznic. Durere, crimă atroce. – Din fr. atroce, lat. atrox, cis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ATRÓCE adj. invar. crunt, cumplit, fioros, groaznic, grozav,… …   Dicționar Român

  • bestial — BESTIÁL, Ă, bestiali, e, adj. De bestie, ca de bestie; de o cruzime feroce; animalic, sălbatic, fioros. [pr.: ti al] – Din fr. bestial, lat. bestialis. Trimis de paula, 29.10.2008. Sursa: DEX 98  BESTIÁL adj. animalic, feroce, fioros, sălbatic.… …   Dicționar Român

  • fiară — FIÁRĂ, fiare, s.f. Animal sălbatic mare; bestie. ♦ fig. Om extrem de rău, de crud, de violent. – lat. fera. Trimis de LauraGellner, 10.05.2004. Sursa: DEX 98  FIÁRĂ s. bestie, dihanie, jivină, lighioană, sălbăticiune, (pop.) gadină, jiganie,… …   Dicționar Român

  • reacredinţă — RĂU, REA, răi, rele, adj., s.n., adv. I. adj. Care are însuşiri negative; lipsit de calităţi pozitive. 1. (Adesea substantivat) Care face, în mod obişnuit, neplăceri altora. ♢ expr. Poamă rea sau soi rău = persoană cu deprinderi urâte. Rău de… …   Dicționar Român

  • sireap — SIREÁP, Ă, sirepi, e, adj. 1. (Despre cai) Iute, năvalnic, greu de stăpânit; sălbatic. 2. (reg.; în sintagma) Floare sireapă = semn alb pe care îl au unii cai în frunte. [var. : (reg.) sirép, sireápă, adj.] – Din sl. sverĕpŭ. Trimis de… …   Dicționar Român

  • abominabil — abominábil, ă adj. care provoacă oroare, repulsie; oribil; dezgustător, repugnant. (< fr. abominable, lat. abominabilis) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABOMINÁBIL, Ă, abominabili, e, adj. Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. –… …   Dicționar Român

  • avan — AVÁN, Ă, avani, e, adj. (pop.; adesea adverbial) Straşnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rău, de crud etc.). – Din tc. avvan perfid , ngr. avánis calomniator . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Avan ≠ blajin, blând Trimis …   Dicționar Român

  • dur — DUR1, Ă, duri, e, adj. 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conţine săruri (de calciu şi magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană… …   Dicționar Român

  • fior — FIÓR, fiori, s.m. Senzaţie (uşoară) de frig (însoţită de tremur); p. ext. emoţie vie pricinuită de un sentiment puternic (mai ales de frică); zguduire nervoasă. [pr.: fî or. – pl. şi: fioruri] – lat. febris. Trimis de LauraGellner, 08.01.2008.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”