ruină — RUÍNĂ, ruine, s.f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr o construcţie veche, dărâmată; dărâmătură. ♢ loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ fig. Rămăşiţă a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. fig. Pierderea averii sau … Dicționar Român
dărmătură — DĂRMĂTÚRĂ s.f. v. dărâmătură. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
hardughie — HARDUGHÍE, hardughii, s.f. Clădire, încăpere etc. mare, de obicei veche şi dărăpănată; şandrama (1). – Din ngr. hartopiia. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hardughíe s. f., art. hardughía, g. d. art. hardughíei; pl. hardughíi, art … Dicționar Român
năruire — NĂRUÍRE, năruiri, s.f. Acţiunea de a (se) nărui şi rezultatul ei. ♦ (înv.; concr.) Ruină, dărâmătură (a unei construcţii). – v. nărui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NĂRUÍRE s. 1. v. prăbuşire. 2. v. cădere. T … Dicționar Român
năruitură — NĂRUITÚRĂ, năruituri, s.f. Ruină a unei construcţii; dărâmătură. [pr.: ru i ] – Nărui + suf. tură. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NĂRUITÚRĂ s. v. ruină. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime năruitúră s. f. (sil. ru i ) … Dicționar Român
prăbuşitură — PRĂBUŞITÚRĂ, prăbuşituri, s.f. Loc unde s a prăbuşit un teren, o construcţie; surpătură. ♦ Ceea ce s a prăbuşit; dărâmătură. – Prăbuşi + suf. tură. Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX 98 PRĂBUŞITÚRĂ s. v. ruină. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
risipitură — RISIPITÚRĂ s. v. abis, adânc, dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, prăbuşitură, prăpastie, ruină, surpătură. Trimis de siveco, 04.09.2008. Sursa: Sinonime risipitúră, risipitúri, s.f. (reg.) 1. belşug, abundenţă. 2. împrăştiere,… … Dicționar Român
risipă — RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se… … Dicționar Român
ruderal — ruderál adj. m., pl. ruderáli; f. sg. ruderálă, pl. ruderále Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RUDERÁL, Ă adj. (Despre plante) Care creşte în apropierea aşezămintelor omeneşti, în locuri umblate de animale, pe lângă… … Dicționar Român
ruinătură — RUINĂTÚRĂ s. v. dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, prăbuşitură, ruină, surpătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
