risipă

risipă
RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se sfărâmă, se dărâmă, care este în ruină. ♦ Împrăştiere, răspândire; risipire. ♦ loc. adj. şi adv. În risipă = în debandadă, în dezordine. – Din risipi (derivat regresiv).
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RISÍPĂ s. 1. (înv.) istravă, (fig.) jaf. (risipă la mâncare.) 2. v. irosire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

RISÍPĂ s. v. abundenţă, belşug, bogăţie, cădere, dărăpănare, dărăpănătură, dărâmare, dărâmat, dărâmătură, devastare, dispersare, dispersie, distrugere, îmbelşugare, împrăştiere, îndestulare, înfrângere, învingere, năruire, năruit, năruitură, nimicire, paragină, pârjolire, prăbuşire, prăbuşitură, prăvălire, prisos, pustiire, răsfirare, răspândire, răzleţire, risipire, ruină, surpare, surpat, surpătură.
Trimis de siveco, 31.01.2009. Sursa: Sinonime

risípă s. f., g.-d. art. risípei; pl. risípe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RISÍP//Ă risipăe f. Cheltuire nechibzuită a unor bunuri materiale sau băneşti; irosire. ♢ A face risipă a folosi în mod nechibzuit un bun. În risipă care se ruinează; b) împrăştiat. /v. a risipi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • irosi — IROSÍ, irosesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) consuma făcând risipă, a (se) cheltui în mod uşuratic, a (se) împrăştia în exces; a (se) pierde, a (se) risipi. ♦ refl. (Despre oameni) A depune eforturi (mari şi) inutile într o anumită direcţie. –… …   Dicționar Român

  • prodigalitate — PRODIGALITÁTE, prodigalităţi, s.f. (livr.) Risipă, cheltuială excesivă. – Din fr. prodigalité. Trimis de oprocopiuc, 14.03.2009. Sursa: DEX 98  prodigalitáte s. f. g. d. art. prodigalităţii; pl. prodigalităţi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • jaf — JAF, jafuri, s.n. 1. Furt săvârşit prin violenţă; jefuire, jecmăneală. ♢ loc. vb. A face jaf = a jefui, a prăda. ♢ (înv.; concr.) Lucruri jefuite, pradă. 2. (fam.) Consum, cheltuială fără măsură, risipă; distrugere. ♢ expr. Jaf în ciuperci! se… …   Dicționar Român

  • lux — LUX1, lucşi, s.m. Unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea unei suprafeţe care primeşte un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru pătrat. – Din fr. lux. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LUX2, (rar)… …   Dicționar Român

  • profuziune — PROFUZIÚNE, profuziuni, s.f. (livr.) Cantitate mare, mulţime de...; abundenţă, bogăţie. [pr.: zi u ] – Din fr. profusion, lat. profusio, onis. Trimis de oprocopiuc, 21.04.2004. Sursa: DEX 98  PROFUZIÚNE s. v. abundenţă, belşug, bogă ţie,… …   Dicționar Român

  • Eta Boeriu — (born Margareta Caranica; February 23 1923, Turda ndash;November 13, 1984, Cluj Napoca) was a Romanian poet, literary critic and translator. Involved in the Sibiu Literary Circle (which disbanded in 1945), [Petru Poantă, Cercul literar de la… …   Wikipedia

  • belşug — BELŞÚG s.n. Cantitate îndestulătoare de bunuri (necesare traiului); abundenţă, bogăţie. ♢ loc. adv. Din belşug = în cantitate mare, din plin. [var.: (reg.) bielşúg, bilşúg s.n.] – Din magh. böség. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • cheltui — CHELTUÍ, cheltuiesc, vb. IV. tranz. 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. 2. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Din magh. költeni.… …   Dicționar Român

  • cruţător — CRUŢĂTÓR, OÁRE, cruţători, oare, adj. (Rar) 1. Milostiv, îndurător. 2. Econom. – Cruţa + suf. ător. Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Cruţător ≠ necruţător Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CRUŢĂTÓR adj. v. econom …   Dicționar Român

  • disipaţie — disipáţie s. f., art. disipáţia, g. d. art. disipáţiei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DISIPÁŢIE s.f. (Rar) Disipare; risipă, cheltuială nechibzuită. ♦ (fig.) Neatenţie. [cf. fr. dissipation …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”