dărâmător

DĂRÂMĂTÓR, -OÁRE, dărâmători, -oare, s.m. şi f. (Rar) Persoană care dărâmă. – Dărâma + suf. -ător.

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



dărâmătór s. m., pl. dărâmătóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic