- ruinătură
- RUINĂTÚRĂ s. v. dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, prăbuşitură, ruină, surpătură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
ruinătură
Look at other dictionaries:
ruină — RUÍNĂ, ruine, s.f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr o construcţie veche, dărâmată; dărâmătură. ♢ loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ fig. Rămăşiţă a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. fig. Pierderea averii sau … Dicționar Român
