Dicționar Român. 2013.
beşteleală — BEŞTELEÁLĂ s.f. (fam.) Faptul de a beşteli. Beşteli + suf. eală. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BEŞTELEÁLĂ s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
bănat — BĂNÁT, (3) bănaturi, s.n. (reg.) 1. Stare de durere sufletească, de jale, de tristeţe, de părere de rău. 2. Supărare, necaz, ciudă. ♢ expr. A nu i fi cuiva cu bănat= (ca formulă de politeţe) a nu lua în nume de rău rugămintea sau întrebarea cuiva … Dicționar Român
ceartă — CEÁRTĂ, certuri, s.f. 1. Schimb de cuvinte aspre între două sau mai multe persoane; sfadă, gâlceavă. 2. (Rar) Neînţelegere, duşmănie, ură. – Din certa (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 23.01.2009. Sursa: DEX 98 CEÁRTĂ s. 1. v. neînţelegere … Dicționar Român
certare — CERTÁRE, certări, s.f. (înv.) Acţiunea de a (se) certa; mustrare; sfadă. – v. certa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CERTÁRE s. 1. dojenire, mustrare, (livr.) apostro fare, (pop.) sfădire. (certare cuiva.) 2. v. ceartă … Dicționar Român
dăscălie — DĂSCĂLÍE, (2, 3) dăscălii, s.f. 1. Profesiunea de dascăl. 2. Povaţă; p. ext. dojană, mustrare. 3. (înv.) Iscusinţă, pricepere. – Dascăl + suf. ie. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂSCĂLÍE s. v. admonestare, ceartă, certare,… … Dicționar Român
frunte — FRÚNTE, frunţi, s.f. 1. (La oameni) Partea superioară a feţei, formată din osul frontal, cuprinsă între sprâncene şi păr şi mărginită lateral de tâmple; (la animale) partea dinainte a capului, imediat deasupra ochilor. 2. Cap; faţă, chip. 3. fig … Dicționar Român
imputare — IMPUTÁRE, imputări, s.f. Acţiunea de a (se) imputa şi rezultatul ei; reproş, mustrare, învinuire. ♦ (concr.) Măsură prin care se dispune reţinerea din câştigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta… … Dicționar Român
muştruluială — MUŞTRULUIÁLĂ, muştruluieli, s.f. (înv. şi fam.) Acţiunea de a muştrului şi rezultatul ei; mustrare, dojană; p. ext. bătaie. – Muştrului + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MUŞTRULUIÁLĂ s. v. admonestare, bătaie, ceartă … Dicționar Român
ocară — OCÁRĂ, ocări, s.f. (pop.) Vorbă sau faptă care mustră, ceartă, ruşinează pe cineva; ocărâre; umilire, înfruntare; defăimare, jignire, insultă; situaţie ruşinoasă, dezonorantă în care se află cineva; ruşine, dezonoare. ♢ loc. adj. De ocară =… … Dicționar Român
preobrăzitură — PREOBRĂZITÚRĂ s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
