lecţie — LÉCŢIE, lecţii, s.f. 1. Formă de bază a organizării activităţii instructiv educative din şcoală, desfăşurată cu o clasă de elevi, într un timp determinat, sub conducerea unui învăţător sau a unui profesor în conformitate cu programa de… … Dicționar Român
morală — MORÁLĂ, morale, s.f. 1. Ansamblul normelor de convieţuire, de comportare a oamenilor unii faţă de alţii şi faţă de colectivitate şi a căror încălcare nu este sancţionată de lege, ci de opinia publică; etică. ♦ Comportare (lăudabilă); moravuri. 2 … Dicționar Român
reproş — REPRÓŞ, reproşuri, s.n. Imputare, dojană; mustrare, învinuire. – Din fr. reproche. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 REPRÓŞ s. 1. imputare, imputaţie, învinuire, vină, (livr.) reprehensiune, (prin Mold.) bănat, (înv.) pricină,… … Dicționar Român
dăscălie — DĂSCĂLÍE, (2, 3) dăscălii, s.f. 1. Profesiunea de dascăl. 2. Povaţă; p. ext. dojană, mustrare. 3. (înv.) Iscusinţă, pricepere. – Dascăl + suf. ie. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂSCĂLÍE s. v. admonestare, ceartă, certare,… … Dicționar Român
freca — FRECÁ, frec, vb. I. tranz. 1. A mişca forţat un corp pe suprafaţa altui corp cu care este în contact. 2. A amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obţine o masă omogenă şi pufoasă. ♦ A şterge un obiect apăsând în toate direcţiile … Dicționar Român
imputare — IMPUTÁRE, imputări, s.f. Acţiunea de a (se) imputa şi rezultatul ei; reproş, mustrare, învinuire. ♦ (concr.) Măsură prin care se dispune reţinerea din câştigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta… … Dicționar Român
moniţiune — MONIŢIÚNE, moniţiuni, s.f. (livr.) Avertisment dat de un reprezentant al Bisericii catolice; p. gener. observaţie, mustrare. [pr.: ţi u ] – Din fr. monition, it. monizione. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX 98 moniţiúne s. f. (sil … Dicționar Român
muştruluială — MUŞTRULUIÁLĂ, muştruluieli, s.f. (înv. şi fam.) Acţiunea de a muştrului şi rezultatul ei; mustrare, dojană; p. ext. bătaie. – Muştrului + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MUŞTRULUIÁLĂ s. v. admonestare, bătaie, ceartă … Dicționar Român
ocară — OCÁRĂ, ocări, s.f. (pop.) Vorbă sau faptă care mustră, ceartă, ruşinează pe cineva; ocărâre; umilire, înfruntare; defăimare, jignire, insultă; situaţie ruşinoasă, dezonorantă în care se află cineva; ruşine, dezonoare. ♢ loc. adj. De ocară =… … Dicționar Român
reprimandă — reprimándă s. f., pl. reprimánde Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic REPRIMÁNDĂ s.f. (Liv.) Dojană, mustrare severă; aducere la ordine. [cf. fr. réprimande, it. reprimenda < lat. (culpa) reprimenda] … Dicționar Român
