croncăni

croncăni
CRONCĂNÍ, croncănesc, vb. IV. intranz. 1. (Despre ciori, corbi etc., la pers. 3) A scoate sunete caracteristice speciei. 2. (Despre oameni) A scoate strigăte nearmonioase, a vorbi articulând cuvintele în mod dezagreabil, gutural şi nedesluşit. [var.: croncăí vb. IV] – Cronc + suf. -ăni.
Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX '98

croncăní vb., ind. prez. 3 sg. croncănéşte, imperf. 3 sg. croncăneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. croncăneáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A CRONCĂN//Í croncăniésc intranz. 1) (despre ciori, corbi etc.) A scoate sunete aspre şi guturale, caracteristice speciei; a face "cronc-cronc". 2) fig. (despre persoane) A vorbi articulând cuvintele în mod dezagreabil şi nedes-luşit. /cronc + suf. croncăniăni
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

croncăní, croncănésc, vb. IV (reg.) 1. a umbla degeaba, a hoinări. 2. a striga. 3. a geme.
Trimis de blaurb, 30.04.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • croncan — CRONCÁN, croncáni, s.m. (reg.) Corb. – Cronc + suf. an. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  CRONCÁN s. v. corb. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  croncán s. m., pl …   Dicționar Român

  • croncănire — CRONCĂNÍRE, croncăniri, s.f. Acţiunea de a croncăni şi rezultatul ei; croncănit. [var.: croncăíre s.f.] – v. croncăni. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  CRONCĂNÍRE s. v. croncănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • croncănit — CRONCĂNÍT s.n. Faptul de a croncăni; croncănire, croncănitură; sunet strident scos de cioară, de corb etc. – v. croncăni. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  CRONCĂNÍT s. croncănire, croncănitură. Trimis de siveco, 05.08.2004.… …   Dicționar Român

  • croncănitor — CRONCĂNITÓR, OÁRE, croncănitori, oare, adj. Care croncăneşte. – Croncăni + suf. tor. Trimis de cata, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  croncănitór adj. m., pl. croncănitóri; f. sg. şi pl. croncănitoá …   Dicționar Român

  • grăi — GRĂÍ, grăiesc, vb. IV. intranz. şi tranz. (pop.) A zice, a spune; a vorbi. – Din bg. graja, scr. grájati. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GRĂÍ vb. v. scoate …   Dicționar Român

  • bolborosi — BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A vorbi nedesluşit. ♦ A vorbi într o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înţeleg). 2. intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦… …   Dicționar Român

  • chior — CHIOR, CHIOÁRĂ, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; căruia îi lipseşte un ochi. 2. (reg.; adesea substantivat) Orb. 3. (Adesea substantivat) Care nu vede bine. 4. (Adesea substantivat) Saşiu. 5. fig. (Despre …   Dicționar Român

  • cioară — CIOÁRĂ, ciori, s.f. 1. Nume dat mai multor specii de păsări din familia corbului, cu penajul negru sau cenuşiu, cu cioc conic şi puternic (Corvus). ♢ Cioară pucioasă = dumbrăveancă (Coracias garrulus). ♢ expr. Cât (sau ca) cioara în par= foarte… …   Dicționar Român

  • ciohăi — ciohăí, pers. 3 sg. cióhăie, vb. IV (reg.) a reproduce cârâitul ciorilor, a cârâi, a gârâi, a ciui, a ciorăi, a croncăni. Trimis de blaurb, 10.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • ciorăi — ciorăí, pers. 3 sg. ciórăie, vb. IV 1. (reg.; despre ciori, corbi, ţărci şi curci) a cârâi, a croncăni, a cloncăni. 2. (reg.) a certa, a ocărî, a înjura. 3. (reg; despre râuri, pâraie) a curge murmurând, susurând. Trimis de blaurb, 11.04.2006.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”