croncănire — CRONCĂNÍRE, croncăniri, s.f. Acţiunea de a croncăni şi rezultatul ei; croncănit. [var.: croncăíre s.f.] – v. croncăni. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 CRONCĂNÍRE s. v. croncănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
croncănitură — CRONCĂNITÚRĂ, croncănituri, s.f. Croncănit. – Croncăni + suf. tură. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 CRONCĂNITÚRĂ s. v. croncănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime croncănitúră s. f., g. d. art. croncănitúrii; … Dicționar Român
cioară — CIOÁRĂ, ciori, s.f. 1. Nume dat mai multor specii de păsări din familia corbului, cu penajul negru sau cenuşiu, cu cioc conic şi puternic (Corvus). ♢ Cioară pucioasă = dumbrăveancă (Coracias garrulus). ♢ expr. Cât (sau ca) cioara în par= foarte… … Dicționar Român
cronc — interj. Cuvânt care imită sunetele scoase de corb, de cioară etc. – Onomatopee. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 cronc interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CRONC interj. (se foloseşte pentru a… … Dicționar Român
croncănitor — CRONCĂNITÓR, OÁRE, croncănitori, oare, adj. Care croncăneşte. – Croncăni + suf. tor. Trimis de cata, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 croncănitór adj. m., pl. croncănitóri; f. sg. şi pl. croncănitoá … Dicționar Român
câr — interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul caracteristic scos de unele păsări (ciori, găini etc.); strigăt cu care se alungă unele păsări. ♢ expr. (Adverbial sau substantivat) Câr mâr = (cu) ceartă, (cu) tocmeală. Că i câr, că i mâr, se… … Dicționar Român