- cronc
- CRONC interj. Cuvânt care imită sunetele scoase de corb, de cioară etc. – Onomatopee.Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX '98cronc interj.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCRONC interj. (se foloseşte pentru a imita sunetele scoase de corb, cioară). /Onomat.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXcronc interj. – Imită croncănitul corbului sau ciorii. Creaţie expresivă cf. cîrc, crau. – Der. cronc, s.m. (Maram., corb); croncan, s.m. (corb; vultur), cf. bg. krokon "corb"; croncăni, vb. (a scoate sunete caracteristice ciorii, corbului), cf. gr. ϰρώζω, ϰράζω, lat. crocare, crocitare, alb. krakaris; croncăneală (var. croncănit, croncănitură), s.f. (sunet caracteristic ciorii, corbului); croncănitor, adj. (care croncăne).Trimis de blaurb, 20.06.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.