creanţă

creanţă
CREÁNŢĂ, creanţe, s.f. Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva; (concr.) act care stabileşte acest drept. [pr.: cre-an-] – Din fr. créance.
Trimis de the_catalin, 04.02.2004. Sursa: DEX '98

creánţă s. f. (sil. cre-an-), g.-d. art. creánţei; pl. creánţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CREÁNŢ//Ă creanţăe f. 1) Drept al creditorului de a cere debitorului executarea unei obligaţii. 2) Act care certifică acest drept. [G.-D. crean-ţei; Sil. cre-an-] /<fr. créance
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CREÁNŢĂ s.f. Drept pe care îl are creditorul asupra unei sume de bani ce i se datorează; (concr.) titlu, înscris care confirmă acest drept. [pron. cre-an-. / < fr. créance].
Trimis de LauraGellner, 23.04.2006. Sursa: DN

CREÁNŢĂ s.f. act prin care se constată dreptul creditorului de a primi o sumă de bani de la debitor. (< fr. créance)
Trimis de raduborza, 23.05.2008. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • creánţã — s. f. (sil. cre an ), g. d. art. creánţei; pl. creánţe …   Romanian orthography

  • cedent — CEDÉNT, cedenţi, s.m. Creditor care transmite, printr un contract de cesiune, dreptul său de creanţă unei alte persoane. – Din lat. cedens, ntis. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  cedént s. m., pl. cedénţi Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • cesiune — CESIÚNE, cesiuni, s.f. Transmitere de către o persoană altei persoane a unui drept de creanţă cu titlu oneros în temeiul unui contract. ♦ (concr.) Obiect, bun cesionat. [pr.: si u ] – Din fr. cession, lat. cessio, onis. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • cota — COTÁ, cotez, vb. I. tranz. 1. A însemna, a marca, a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. A stabili cursul acţiunilor, titlurilor de creanţă etc. (la bursă). ♦ A introduce efecte la bursă. ♦ intranz. (Despre titluri, acţiuni, hârtii) A avea o …   Dicționar Român

  • creanţier — CREANŢIÉR1, creanţiere, s.n. Registru în care se ţine evidenţa creanţelor. [pr.: cre an ţi er] – Creanţă + suf. ier. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CREANŢIÉR2, Ă, creanţieri, e, s.m. şi f. (Rar) Creditor. [pr.: cre an ţi er] …   Dicționar Român

  • credit — CRÉDIT, credite, s.n. 1. Relaţie (economică) bănească ce se stabileşte între o persoană fizică sau juridică (creditor), care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie, şi o altă persoană fizică sau juridică… …   Dicționar Român

  • creditor — CREDITÓR, OÁRE, creditori, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. (Despre persoane fizice sau juridice) Care a creditat; (despre sume) care se înscrie în creditul unui cont. 2. s.m. şi f. Titular al unui drept de creanţă; persoană sau instituţie care a… …   Dicționar Român

  • ceda — CEDÁ, cedez, vb. I. 1. tranz. A renunţa (gratuit sau prin vânzare) la posesiunea asupra unui bun. ♦ (Despre persoane) A transmite un drept de creanţă unei alte persoane. 2. intranz. A da cuiva dreptate într o discuţie, a nu se mai împotrivi; a se …   Dicționar Român

  • cesiona — CESIONÁ, cesionez, vb. I. tranz. A transmite un drept de creanţă unei alte persoane în temeiul unui contract de cesiune; a renunţa de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva. [pr.: si o ] – Din cesiune. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • crede — CRÉDE, cred, vb. III. 1. tranz. A fi încredinţat sau convins de un fapt, de existenţa sau de adevărul unui lucru. ♢ expr. Cred şi eu! = se înţelege de la sine, nu e de mirare. Ce (sau cum) crezi? se zice pentru a exprima o ameninţare sau o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”