crede

crede
CRÉDE, cred, vb. III. 1. tranz. A fi încredinţat sau convins de un fapt, de existenţa sau de adevărul unui lucru. ♢ expr. Cred şi eu! = se înţelege de la sine, nu e de mirare. Ce (sau cum) crezi? se zice pentru a exprima o ameninţare sau o afirmare sigură. 2. intranz. A recunoaşte dreptatea cuiva, a fi înţelegător faţă de durerea sau de suferinţa cuiva. ♢ expr. A nu-i veni (cuiva) să creadă sau a nu-şi crede ochilor (sau urechilor), exprimă mirarea faţă de un lucru de necrezut. 3. tranz. A socoti, a fi de părere, a-şi închipui, a i se părea. ♦ A considera pe cineva altfel decât este în realitate. ♦ refl. A avea despre sine o părere exagerat de bună; a fi îngâmfat. 4. intranz. A avea încredere deplină în cineva sau în ceva; a-şi pune toată nădejdea în cineva sau în ceva. 5. intranz. A admite existenţa lui Dumnezeu şi a accepta dogmele bisericii; p. ext. a avea o anumită credinţă religioasă. – lat. credere.
Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX '98

CRÉDE vb. 1. v. considera. 2. a considera, a găsi, a socoti, a vedea. (Această circumstanţă o crede de bun augur.) 3. a se considera, a se închipui, a se socoti, a se vedea, (pop.) a se ţine. (Se crede inteligent.) 4. v. bănui. 5. a presupune, a socoti, (franţuzism) a prezuma, (reg.) a probălui, (înv.) a supoza. (crede că vom pleca în două zile.) 6. v. aştepta. 7. v. părea. 8. v. spera. 9. v. încrede.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

A CRÉDE cred 1. tranz. 1) A accepta ca fiind adevărat sau posibil. crede cele spuse.Cred şi eu se înţelege de la sine. 2) (de regulă, urmat de o completivă) A găsi de cuviinţă; a socoti; a considera; a gândi. 3) A preţui printr-o judecată favorabilă; a considera; a socoti; a aprecia. Acest semn îl credem de bun augur. 4) (persoane) A trata cu îngăduinţă, cunoscând situaţia; a înţelege. 2. intranz. 1) A avea (toată) nădejdea; a se încrede. 2) A avea o anumită credinţă religioasă; a fi credincios. /<lat. credere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE CRÉDE mă cred intranz. A avea o părere exagerată despre calităţile proprii; a fi încrezut. /<lat. credere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

créde (-d, -ezút), vb.1. A socoti, a-şi imagina, a-şi închipui. – 2. A fi de părere. – 3. A avea încredere. – 4. A avea credinţă religioasă. – 5. A da credit părerii altcuiva. – 6. A înţelege, a compătimi, a fi înţelegător faţă de durerea cuiva. – 7. (refl.) A fi îngîmfat, a avea o părere bună despre sine. – Mr. cred, cridzui, credere, istr. credu. lat. crēdĕre (Puşcariu 411; Candrea-Dens., 404; REW 2307; DAR); cf. it. credere, prov., v. cat. creire, fr. croire, sp. creer, port. crer. – Der. crez, s.n. (totalitatea principiilor cuiva, concepţia de viaţă); crezut, s.m. (persoană de încredere; împuternicit); necrezut, adj. (incredibil); crezător, adj. (încrezător; credul); crezare, s.f. (încredere); crezămînt, s.n. (încredere, credit); încrede, vb. (a încredinţa ceva cuiva; rar, a asigura; înv., a converti, a convinge; refl., a avea încredere, a avea siguranţă, a spera); încrezut, adj. (încrezător; fidel; mîndru, înfumurat); încrezător, adj. (încrezător, credul); neîncrezător, adj. (incredul; bănuitor); încredere, s.f. (siguranţă, credinţă; credulitate); neîncredere, s.f. (lipsă de încredere, suspiciune); încrezămînt, s.n. (înv., credinţă). cf. credinţă. Der. neol. creanţă, s.f. (credit), din fr. créance; credenţă, s.f. (înv., bufet, mobilă), din it. credenza, sec. XVIII; în Trans., cu var. înv. credenţ, din germ. Kredenz(tisch); credit, s.n., din it. credito, fr. crédit; credita, vb., din fr. créditer; (a)creditivă, s.f., din germ. Akkreditiv; creditor, s.m., din it. creditore; credul, adj., din fr. crédule; credulitate, s.f., din fr.; incredul, adj.; credibilitate, s.f.
Trimis de blaurb, 15.06.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Credé — ist der Familienname folgender Personen: Benno Credé (Karl Cecil Benno Credé; 1847–1929), deutscher Chirurg und Generalarzt Carl Siegmund Franz Credé, (1819 1892), Gynäkologe nach ihm benannt, die Credé Prophylaxe bei Neugeborenen nach ihm… …   Deutsch Wikipedia

  • Crede — Credé ist der Familienname folgender Personen: Carl Siegmund Franz Credé, (1819 1892), Gynäkologe nach ihm benannt, die Credé Prophylaxe bei Neugeborenen nach ihm benannt, der Credé Handgriff, zu Expression der Plazenta Folgende Unternehmen… …   Deutsch Wikipedia

  • Credé — Credé, Karl Sigismund Franz, Mediziner, geb. 23. Dez. 1819 in Berlin, gest. 14. März 1892 in Leipzig, studierte seit 1838 in Berlin und Heidelberg, habilitierte sich 1850 in Berlin als Privatdozent für Geburtshilfe, ward 1852 Direktor der… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • Credé — Credé, Karl Siegmund Franz, Gynäkolog, geb. 23. Dez. 1819 zu Berlin, Prof. der Geburtshilfe zu Leipzig, gest. das. 14. März 1892, schrieb: »Klinische Vorträge über Geburtshilfe« (1853 54). – Sein Sohn Benno C., geb. 1. Sept. 1847 in Berlin,… …   Kleines Konversations-Lexikon

  • Credé — Credé,   Karl Siegmund Franz, Geburtshelfer und Gynäkologe, * Berlin 23. 12. 1819, ✝ Leipzig 14. 3. 1892; war ab 1856 Professor in Leipzig, führte zur Vermeidung des durch Infektion auf dem Geburtsweg hervorgerufenen Augentrippers bei… …   Universal-Lexikon

  • crede — obs. f. creed: var. of cree …   Useful english dictionary

  • Credé — Karl S.F., German obstetrician and gynecologist, 1819–1892. See Credé methods, under method …   Medical dictionary

  • Crede, West Virginia — Crede   Unincorporated community   …   Wikipedia

  • Credé, método de — ginec. Método preventivo que consiste en la instilación de una solución antiséptica (colirio antibacteriano) en los ojos del recién nacido para prevenir la conjuntivitis gonocócida por posible contaminación al pasar por el canal del parto.… …   Diccionario médico

  • Credé-Handgriff — [krede̱...; nach dem dt. Gynäkologen Karl Credé, 1819 1892]: gynäkologischer Handgriff zur Lösung des Mutterkuchens (wobei der Uterus nach Anregen einer Wehe mit einer oder mit beiden HändenCredé Handgriffvoll gefaßt und ausgedrückt wird) …   Das Wörterbuch medizinischer Fachausdrücke

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”