- cesiune
- CESIÚNE, cesiuni, s.f. Transmitere de către o persoană altei persoane a unui drept de creanţă cu titlu oneros în temeiul unui contract. ♦ (concr.) Obiect, bun cesionat. [pr.: -si-u-] – Din fr. cession, lat. cessio, -onis.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98cesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. cesiúnii; pl. cesiúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCESIÚN//E cesiunei f. jur. 1) Transmitere de către o persoană altei persoane un drept de creanţă în baza unui contract. 2) Drept sau bun material cesionat. cesiuneea bunurilor. [Sil. -si-u-] /<fr. cession, lat. cessio, cesiuneonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCESIÚNE s.f. Contract prin care creditorul transmite unei persoane, contra unei sume de bani, drepturile pe care le are faţă de datornicul său. ♦ (concr.) Bun cesionat. [pron. -si-u-. / cf. fr. cession, it. cessione, lat. cessio].Trimis de LauraGellner, 08.12.2004. Sursa: DNCESIÚNE s. f. cedare. ♢ transmitere prin contract de către o persoană sau firmă (cedent) unei alte persoane sau firme (cesionar) a unui bun sau a unui drept. ♢ bun cesionat. (< fr. cession, lat. cessio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.