constrângere

constrângere
CONSTRẤNGERE, constrângeri, s.f. Acţiunea de a constrânge şi rezultatul ei; silire, obligare, forţare, somare. ♦ Asprime, rigoare. – v. constrânge.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CONSTRÂNGERE s. 1. forţare, obligare, silire, (livr.) somare, violentare, (înv.) asuprire, siluire. (constrângere cuiva să facă ceva.) 2. v. forţă. 3. v. coerciţie. 4. v. severitate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

constrângere s. f. → strângere
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

CONSTRÂNGERE s.f. Acţiunea de a constrânge şi rezultatul ei, forţare. [< constrânge].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

constrấngere s. f., g.-d. art. constrấngerii; pl. constrấngeri
Trimis de Laura-ana, 08.05.2007. Sursa: DOOM 2

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • coerciţie — COERCÍŢIE s.f. (livr.) Măsură de constrângere aplicată cuiva pentru a l face să şi îndeplinească o obligaţie. – Din fr. coercition. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98  COERCÍŢIE s. (jur.) constrângere. Trimis de siveco, 05.08.2004 …   Dicționar Român

  • forţă — FÓRŢĂ, forţe, s.f. I. 1. Capacitate pe care o au fiinţele vii de a depune un efort, de a executa acţiuni fizice prin încordarea muşchilor; putere fizică, vigoare, tărie. ♢ Tur de forţă = acţiune greu de realizat, care cere multă putere fizică,… …   Dicționar Român

  • presiune — PRESIÚNE, presiuni, s.f. 1. Forţă care apasă (uniform şi perpendicular) pe unitatea de suprafaţă a unui corp; mărime fizică egala cu raportul dintre valoarea acestei forţe şi aria suprafeţei corpului respectiv; apăsare. ♢ Presiune atmosferică =… …   Dicționar Român

  • servitute — SERVITÚTE, servituţi, s.f. 1. (În evul mediu) Stare de dependenţă, de aservire; robie, servitudine. ♦ Obligaţie, constrângere. 2. (jur.) Sarcină care grevează asupra unui bun imobiliar, izvorând din situaţia naturală a bunului sau dintr o… …   Dicționar Român

  • jenă — JÉNĂ s.f. 1. Sentiment de sfială de care este cuprins cineva când se află într o situaţie penibilă; stinghereală. ♦ Situaţie grea, neplăcută; încurcătură, strâmtoare. ♢ Jenă financiară = lipsă de bani. 2. Senzaţie supărătoare, durere organică… …   Dicționar Român

  • represalii — REPRESÁLII s.f. pl. Măsuri drastice luate de anumite organe de stat împotriva unor grupuri sociale, ca urmare a săvârşirii, de către acestea, a unor acte de răzvrătire. ♦ Măsuri de constrângere luate de un stat împotriva organelor sau cetăţenilor …   Dicționar Român

  • represiune — REPRESIÚNE, represiuni, s.f. Reprimarea prin violenţă a unei acţiuni de opoziţie, de revoltă; (la pl.), acţiuni drastice întreprinse în acest scop. ♦ Măsură de constrângere juridică cu caracter penal împotriva infractorilor, care constă în… …   Dicționar Român

  • silă — SÍLĂ, sile, s.f. 1. Sentiment de dezgust, de scârbă, de neplăcere, de repulsie faţă de cineva sau de ceva; aversiune. ♢ loc. adv. În (sau, rar, cu, înv. de) silă = fără tragere de inimă, fără interes, fără plăcere; din obligaţie. 2. Constrângere …   Dicționar Român

  • strânsoare — STRÂNSOÁRE, strânsori, s.f. I. 1. (Senzaţie de) apăsare, (de) presiune; încleştare. 2. fig. Îngrădire, constrângere. ♦ (înv.) Caznă, chin, suferinţă. 3. Loc îngust, strâmt; calitatea, caracterul unui loc îngust, strâmt; îngustime. II. 1. (pop.)… …   Dicționar Român

  • violenţă — VIOLÉNŢĂ, violenţe, s.f. 1. Însuşirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tărie. 2. Lipsă de stăpânire în vorbe sau în fapte; vehemenţă, furie. 3. Faptul de a întrebuinţa forţa brutală; constrângere, violentare;… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”