strânsoare

strânsoare
STRÂNSOÁRE, strânsori, s.f. I. 1. (Senzaţie de) apăsare, (de) presiune; încleştare. 2. fig. Îngrădire, constrângere. ♦ (înv.) Caznă, chin, suferinţă. 3. Loc îngust, strâmt; calitatea, caracterul unui loc îngust, strâmt; îngustime. II. 1. (pop.) Recoltă. ♦ Bogăţie, averi acumulate. 2. (înv.) Colecţie. – Strâns2 + suf. -oare.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STRÂNSOÁRE s. v. apăsare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

STRÂNSOÁRE s. v. agoniseală, agonisire, agonisită, asuprire, calvar, canon, caznă, chin, colică, constrângere, contractare, contracţie, convulsie, crampă, dificultate, dispoziţie, durere, economie, exploatare, forţă, hotărâre, impas, îmbrăţişare, îmbrăţişat, împilare, încleştare, încurcătură, îngustime, înlănţuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, ordin, patimă, pedeapsă, persecutare, persecuţie, poruncă, prigoană, prigonire, recoltă, rod, sancţiune, schingiuire, schingiuit, silă, silnicie, spasm, strângere, strâns, suferinţă, supliciu, tetanie, tortură, urgisire, violenţă, zgârcire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

strânsoáre s. f., g.-d. art. strânsórii; pl. strânsóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

STRÂNS//OÁRE strânsoareori f. 1) v. STRÂNGERE. 2) Suportare a unei acţiuni de strângere de către un obiect oarecare. 3) v. STRÂMTOARE. 4) fig. Limitare a libertăţii de acţiune; constrângere. 5) Roadă strânsă într-un an; recoltă. /strâns + suf. strânsoareoare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • strânsoáre — s. f., g. d. art. strânsórii; pl. strânsóri …   Romanian orthography

  • descleşta — DESCLEŞTÁ, descleştéz, vb. I. tranz. şi refl. 1. A (se) desface, a (se) degaja dintr o strânsoare, dintr o încleştare. ♢ expr. (tranz.) A i descleşta cuiva fălcile = a face pe cineva să vorbească. (refl.) A i se descleşta cuiva fălcile = a începe …   Dicționar Român

  • zbate — ZBÁTE, zbat, vb. III. refl. 1. (Despre fiinţe) A face mişcări bruşte, violente sau convulsive (din cauza durerii sau pentru a scăpa de o strânsoare); a se zvârcoli; a se smuci. ♢ expr. A se zbate ca peştele pe uscat (sau ca musca în pânza… …   Dicționar Român

  • apăsare — APĂSÁRE, apăsări, s.f. Acţiunea de a apăsa şi rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleşit de suferinţă, de griji materiale sau morale. – v. apăsa. Trimis de cata, 28.02.2004. Sursa: DEX 98  APĂSÁRE s. 1. greutate, presare, presiune,… …   Dicționar Român

  • colică — CÓLICĂ, colici, s.f. Durere abdominală violentă. Trimis de fery, 22.03.2004. Sursa: DLRC  CÓLICĂ, colici, s.f. (Mai ales la pl.) Simptom al unei boli la om şi la animale, manifestat prin dureri puternice produse de contracţia musculară a… …   Dicționar Român

  • contractare — CONTRACTÁRE, contractări, s.f. Acţiunea de a (se) contracta şi rezultatul ei. – v. contracta. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONTRACTÁRE s. 1. (jur.) încheiere. (contractare unei căsătorii.) 2. v. contracţie. 3. (fiziol.)… …   Dicționar Român

  • convulsie — CONVÚLSIE, convulsii, s.f. 1. Contracţie bruscă, involuntară, prelungită a musculaturii unui segment corporal sau a întregului corp; spasm. 2. fig. Frământare, zvârcolire, încordare. [var.: convulsiúne s.f.] – Din fr. convulsion, lat. convulsio,… …   Dicționar Român

  • desface — DESFÁCE, desfác, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) descompune în părţile componente. ♦ tranz. A face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară. ♦ tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. tranz. şi refl. A (se) desprinde din locul sau …   Dicționar Român

  • desfacere — DESFÁCERE, desfaceri, s.f. Acţiunea de a (se) desface şi rezultatul ei; desfăcut1, descompunere, despărţire, dezorganizare; anulare; vânzare. ♦ Lichidare. – v. desface. Trimis de cata, 12.07.2004. Sursa: DEX 98  Desfacere ≠ facere Trimis de… …   Dicționar Român

  • desprinde — DESPRÍNDE, desprínd, vb. III. I. tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit, prins; a separa. 2. A rupe, a dezlipi şi a scoate sau a lua ceva din locul în care a fost prins, aşezat, pus. ♦ A desface un obiect din balamalele, nasturii …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”