forţă

forţă
FÓRŢĂ, forţe, s.f. I. 1. Capacitate pe care o au fiinţele vii de a depune un efort, de a executa acţiuni fizice prin încordarea muşchilor; putere fizică, vigoare, tărie. ♢ Tur de forţă = acţiune greu de realizat, care cere multă putere fizică, multă abilitate şi multă energie morală. 2. Tărie, putere. ♦ Energie (morală). ♦ Aptitudine, capacitate, putinţă de a realiza ceva. ♢ loc. adj. De forţă = foarte capabil. 3. Persoană înzestrată cu putere şi cu energie, care acţionează intens într-un anumit domeniu de activitate. 4. (De obicei la pl. şi urmat de determinarea "armată") Totalitatea unităţilor militare ale unui stat; armată. ♢ Forţe militare = subunităţile, unităţile, marile unităţi şi formaţiile care intră în compunerea forţelor armate. Forţă vie = termen prin care se denumeşte în mod obişnuit pe câmpul de luptă personalul militar. 5. (Ec.; în sintagma) Forţă de muncă = capacitatea de muncă a omului, totalitatea aptitudinilor fizice şi intelectuale care există în organismul omului şi pe care el le pune în funcţiune atunci când îndeplineşte o activitate socială utilă; p. ext. totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de muncă. II.1. Energie existentă în natură. ♦ (fiz.) Acţiune care, exercitată de un sistem fizic asupra altuia, îi schimbă starea de repaus sau de mişcare sau îl deformează; spec. acţiune mecanică care schimbă starea de mişcare a unui corp; mărime dirijată care reprezintă această acţiune. 2. (fiz.; înv.) Energie. ♢ Forţă motoare = energie folosită pentru punerea în mişcare a corpurilor. Forţă de tracţiune = forţă exercitată de un vehicul motor (locomotivă, navă, tractor etc.) asupra unei maşini sau asupra unui vehicul pe care îl remorchează. III. 1. Putere de constrângere, violenţă. ♢ loc. adv. Cu forţa = în mod forţat, cu sila. Prin forţa împrejurărilor = constrâns de motive obiective. 2. (În sintagma) Caz de forţă majoră = situaţie în care cineva nu poate acţiona sau proceda aşa cum ar dori, din cauza unor împrejurări constrângătoare. – Din fr. force, it. forza.
Trimis de zaraza_joe, 06.01.2004. Sursa: DEX '98

Forţă ≠ slăbiciune
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

FÓRŢĂ s. 1. (fiz.) (înv.) putere, putinţă. 2. forţă portantă v. portanţă. 3. forţă de muncă = mână de lucru. 4. v. energie. 5. v. capacitate. 6. v. tărie. 7. putere, (înv.) silă, silnicie. (forţă oştilor noastre.) 8. v. volum. 9. v. intensitate. 10. v. somitate. 11. constrângere, silă, silnicie, strângere, violenţă, (livr.) servitute, (Ban.) sălăbărie, (înv.) nevoie, potrivnicie, silinţă, silnicire, strânsoare, (fig.) presiune. (Bunuri obţinute prin forţă.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

fórţă s. f.. g.-d. art. fórţei; pl. fórţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

gram-fórţă s. n., pl. grame-fórţă; simb. gf
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

tónă-fórţă s. f., pl. tóne-fórţă; simb. tf
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FÓRŢ//Ă forţăe f. 1) Capacitate a fiinţelor vii de a depune un efort fizic sau intelectual. 2) Ansamblu de capacităţi fizice sau morale. 3) Persoană înzestrată cu multă energie şi putere; autoritate. 4) Grup politic sau social care are o influenţă deosebită asupra maselor. ♢ forţăe armate (sau militare) armată. 5) Capacitate de rezistenţă. 6) Intensitate de acţiune. forţăa vântului. 7) Putere de constrângere. A recurge la forţă. 8) Caracter irezistibil. forţăa obişnuinţei. 9) fiz. tehn. Cauză care poate modifica starea de repaus sau de mişcare a unui corp. [G.-D. forţei] /<fr. force, lat. fortia
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FÓRŢĂ s.f. I. 1. Putere, tărie, vigoare. ♢ Tur de forţă = acţiune care cere multă putere, îndemânare şi energie; forţă de muncă = capacitatea de muncă a omului, totalitatea aptitudinilor lui fizice şi intelectuale datorită cărora el este în stare să producă bunuri materiale; forţă de producţie = categorie economică, desemnând una din laturile modului de producţie, cuprinzând totalitatea mijloacelor de producţie şi a forţelor de producţie, privite în unitatea şi în interacţiunea lor dialectică. ♦ Energie morală. ♦ Aptitudine, capacitate. 2. Forţe armate = armată, unităţi militare. II. Energie, putere naturală, element al naturii. ♦ Cauză care scoate un corp din starea de repaus sau de mişcare sau care schimbă direcţia şi viteza mişcării. III. Constrângere, violenţă. ♢ (Caz de) forţă majoră = situaţie în care cineva nu poate acţiona după voinţă din cauza unor împrejurări care îl domină. [pl. -ţe. / < fr. force].
Trimis de LauraGellner, 25.06.2006. Sursa: DN

FÓRŢĂ s. f. 1. putere fizică, tărie, vigoare. ♦ tur de forţă = acţiune care cere multă putere, îndemânare şi energie; forţă de muncă = capacitatea de muncă a omului, totalitatea aptitudinilor lui fizice şi intelectuale datorită cărora el este în stare să producă bunuri materiale; forţă de producţie = categorie economică desemnând una din laturile modului de producţie, care include mijloacele de producţie şi forţa de muncă atrase în procesul de producţie. ♢ energie morală. ♢ aptitudine, capacitate. 2. forţă e armate = armată, unităţi militare. 3. energie, putere naturală, element al naturii. 4. (fiz.) cauză care scoate, un corp din starea de repaus sau de mişcare sau care schimbă direcţia şi viteza mişcării. ♦ forţă de tracţiune = forţă exercitată de un vehicul motor asupra unei maşini sau a unui vehicul pe care îl remorchează. 5. putere de constrângere, violenţă. o caz de forţă majoră = situaţie în care cineva nu poate acţiona după voinţă din cauza unor împrejurări care îl domină; prin forţă a împrejurărilor = constrâns de împrejurări. (< fr. force, it. forza)
Trimis de raduborza, 16.12.2008. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • forţa — FORŢÁ, forţez, vb. I. tranz. 1. A determina cu forţa pe cineva la ceva; a sili, a constrânge, a obliga. ♦ refl. A şi da osteneala, a se strădui, a face un efort. 2. A mânui cu violenţă un mecanism, o închizătoare etc., deteriorându le din… …   Dicționar Român

  • förta — v (förtog, förtagit, förtagen) (äv. förtaga (åld.)) förta sig överanstränga sig …   Clue 9 Svensk Ordbok

  • forta — conforta réconforta …   Dictionnaire des rimes

  • forţá — vb., ind. prez. 1 sg. forţéz, 3 sg. şi pl. forţeázã …   Romanian orthography

  • fórţã — s. f.. g. d. art. fórţei; pl. fórţe …   Romanian orthography

  • forta — ż IV, CMs. fortarcie; lm D. fort karc. «karta w grze (np. w brydżu) biorąca lewę jako jedna z ostatnich kart tego samego koloru» Wyrobić sobie fortę. Brać lewy na forty. ‹z fr.› …   Słownik języka polskiego

  • forta — v ( de, t) …   Clue 9 Svensk Ordbok

  • Ben Forta — is an author and Senior Technical Evangelist for Adobe Systems focussed primarily on ColdFusion. Ben co authored the official ColdFusion training material and certification tests. Ben lectures, speaks, and writes about application development… …   Wikipedia

  • U Fořta — (Хренско,Чехия) Категория отеля: 4 звездочный отель Адрес: Mezní Louka 37, Хренско, 40717, Ч …   Каталог отелей

  • kilográm-fórţã — s. n. (sil. gram), art. kilográmul fórţã; pl. kilográme fórţã; simb. kgf …   Romanian orthography

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”