învelitoáre — s. f., g. d. art. învelitórii; pl. învelitóri … Romanian orthography
capot — CAPÓT1 adj. (înv.; în limbajul jucătorilor de cărţi; în expr.) A face (pe cineva) capot = a nu lăsa (pe cineva) să facă o levată la jocul de cărţi; p. ext. a câştiga un mare avantaj asupra cuiva, a l da gata. – Din fr. capot. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
copertă — COPÉRTĂ, coperte, s.f. Invelişul protector al unei cărţi, al unei publicaţii, al unui caiet etc.; scoarţă, învelitoare. [pl. şi: coperţi] – Din it. coperta. Trimis de IoanSoleriu, 28.01.2008. Sursa: DEX 98 COPÉRTĂ s. învelitoare, scoarţă, (înv … Dicționar Român
husă — HÚSĂ, huse, s.f. Învelitoare de stofă, de pânză, de material plastic etc. cu care se acoperă mobilele, unele aparate, maşini sau materiale spre a le proteja, a le feri de praf, umezeală etc. – Din fr. housse. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
cuvertură — CUVERTÚRĂ, cuverturi, s.f. Învelitoare cu care se acoperă o masă, un pat sau cu care se înveleşte cineva (când doarme). – Din fr. couverture. Trimis de gudovan, 29.05.2004. Sursa: DEX 98 CUVERTÚRĂ s. 1. v. pătură. 2. v. glazură. Trimis de… … Dicționar Român
faţă — FÁŢĂ, feţe, s.f. I. 1. Partea anterioară a capului omului şi a unor animale; chip, figură. ♢ loc. adj. Din faţă = care se află înainte. De faţă = care se află prezent; care aparţine prezentului. ♢ loc. adv. În faţă = a) înainte; b) direct, fără… … Dicționar Român
burduf — BURDÚF, burdufuri, s.n. 1. Sac făcut din piele netăbăcită, uneori din stomacul unui animal (capră, oaie, bivol), în care se păstrează sau se transportă brânză, făină, apă etc. ♢ expr. Burduf de carte = foarte învăţat; tobă de carte. A lega (pe… … Dicționar Român
ghetră — GHÉTRĂ, ghetre, s.f. 1. Învelitoare de postav, de fetru etc. care acoperă glezna şi partea de deasupra a încălţămintei bărbăteşti. 2. Fâşie de piele care serveşte la protecţia gleznei muncitorilor metalurgişti, în timpul lucrului. – Din fr.… … Dicționar Român
plapumă — PLÁPUMĂ, plăpumi, s.f. Învelitoare groasă, formată din două foi de pânză, de mătase, de stofă etc. între care este introdus şi fixat prin cusături ornamentale un strat de lână, de puf sau de vată şi care se foloseşte ca acoperitoare la dormit. ♢… … Dicționar Român
înveliş — ÎNVELÍŞ, învelişuri, s.n. 1. Obiect care serveşte la învelit; învelitoare. ♦ Scoarţă, copertă, de carte. ♦ Învelitoare (de tablă, de ţiglă etc.) de pe acoperişul unei case. 2. Stratul exterior al unui obiect, al unui organism etc. – Înveli + suf … Dicționar Român
