plapumă

plapumă
PLÁPUMĂ, plăpumi, s.f. Învelitoare groasă, formată din două foi de pânză, de mătase, de stofă etc. între care este introdus şi fixat prin cusături ornamentale un strat de lână, de puf sau de vată şi care se foloseşte ca acoperitoare la dormit. ♢ expr. Întinde-te cât ţi-e (sau cât te ţine) plapuma = nu acţiona decât în limitele posibilităţilor tale. [var.: plápomă s.f.] – Din ngr. páploma.
Trimis de ana_zecheru, 23.03.2004. Sursa: DEX '98

PLÁPUMĂ s. (reg.) iorgan, (Mold. şi Bucov.) ogheal. (Iarna se înveleşte cu plapumă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

plápumă s. f., g.-d. art. plăpumii; pl. plăpumi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLÁPUM//Ă plăpumi f. Învelitoare groasă pentru dormit, confecţionată din două bucăţi de ţesătură, cusute de jur-împrejur, între care se pune un strat de lână, de puf sau de vată, prins printre cusături (ornamentale). ♢ Întinde-te cât ţi-i plapumăa acţionează în limitele posibilităţilor pe care le ai. [G.-D. plapumii] /<ngr. páploma
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

plápumă (plắpumi), s.f. – Învelitoare, pătură, acoperitoare umplută cu lînă, vată etc. – var. plapomă, plapămă. Mr. paplumă. ngr. πάπλωμα (Cihac, II, 602; Miklosich, Fremdw., 119; Densusianu, GS, VI, 362), în loc de ἐφάπλωμα, cf. slov. poplon, rus. paplin, mag. paplan. – Der. plăpumar, s.m. (producător de plăpumi); plăpumărie, s.f. (meseria şi atelierul plăpumarului).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • pilotă — PÍLOTĂ, pilote, s.f. 1. Un fel de plapumă călduroasă, de forma unei perne mari umflate, umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (reg.) Bagaj, calabalâc. [acc. şi: pilótă] – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 18.03.2004. Sursa: DEX 98  PÍLOTĂ s. (reg.)… …   Dicționar Român

  • întinde — ÎNTÍNDE, întínd, vb. III. I. 1. tranz. şi intranz. A îndrepta, a desfăşura, trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns, încolăcit, înfăşurat. ♢ expr. A întinde (cuiva) o cursă (sau laţul, un laţ) = a întinde o cursă, un… …   Dicționar Român

  • ogheal — OGHEÁL, oghealuri, s.n. (reg.) Cuvertură; plapumă. ♢ expr. A privi de sub ogheal = a privi cu indiferenţă. – Din sl. odĕjalo. Trimis de oprocopiuc, 01.05.2004. Sursa: DEX 98  OGHEÁL s. v. cergă, cuvertură, învelitoare, pătură, plapumă, velinţă.… …   Dicționar Român

  • cearşaf — CEARŞÁF, cearşafuri, s.n. 1. Obiect de rufărie pentru pat, confecţionat din pânză, care se aşterne peste saltea sau cu care se îmbracă plapuma. 2. (înv.) Pânză de turban, şal. [var.: cearceáf s.n.] – Din tc. çarşaf. Trimis de valeriu, 17.07.2008 …   Dicționar Român

  • faţă — FÁŢĂ, feţe, s.f. I. 1. Partea anterioară a capului omului şi a unor animale; chip, figură. ♢ loc. adj. Din faţă = care se află înainte. De faţă = care se află prezent; care aparţine prezentului. ♢ loc. adv. În faţă = a) înainte; b) direct, fără… …   Dicționar Român

  • iorgan — IORGÁN s. v. plapumă. Trimis de siveco, 24.10.2008. Sursa: Sinonime  iorgán ( ne), s.n. – Plapumă, cuvertură. – Megl. iurgan(e). tc. yorgan (Şeineanu, II, 227), cf. bg., sb. jorgan. – Der. iorgangiu, s.m. (înv …   Dicționar Român

  • plăpumar — PLĂPUMÁR, plăpumari, s.m. Persoană care se ocupă cu confecţionarea (şi cu vânzarea) plăpumilor. – Plapumă + suf. ar. Trimis de oprocopiuc, 22.03.2004. Sursa: DEX 98  PLĂPUMÁR s. (Mold.) mindirigiu. (E plăpumar de profesie.) Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • plăpumioară — PLĂPUMIOÁRĂ, plăpumioare, s.f. Diminutiv al lui plapumă; plăpumiţă. – Plapumă + suf. ioară. Trimis de oprocopiuc, 22.03.2004. Sursa: DEX 98  plăpumioáră s. f. (sil. mioa ), g. d. art. plăpumioárei; pl. plăpumioáre Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • atlaz — ATLÁZ, atlazuri, s.n. Ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă, mai groasă decât satinul, lucioasă pe o singură faţă. [var.: atlás s.n.] – Din tc. atlas. Trimis de Alex, 27.11.2007. Sursa: DEX 98  atláz (ţesătură) s. n. (sil. tlaz),… …   Dicționar Român

  • aşternut — AŞTERNÚT, aşternuturi, s.n. Faptul de a (se) aşterne; (concr.) totalitatea obiectelor cu care se pregăteşte patul (sau locul) pentru dormit; rufărie de pat; pat astfel pregătit. ♢ expr. A cădea (sau a pica) la aşternut = (la ghicitul în cărţi) a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”