aşternut

aşternut
AŞTERNÚT, aşternuturi, s.n. Faptul de a (se) aşterne; (concr.) totalitatea obiectelor cu care se pregăteşte patul (sau locul) pentru dormit; rufărie de pat; pat astfel pregătit. ♢ expr. A cădea (sau a pica) la aşternut = (la ghicitul în cărţi) a prevesti venirea cuiva (străin) în casă. ♦ (concr.) Culcuş (pentru animale). v. aşterne.
Trimis de cata, 07.02.2004. Sursa: DEX '98

AŞTERNÚT adj. v. pus.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

AŞTERNÚT s. 1. (rar) pânză, (înv. şi reg.) strat. (A pus aşternutul pe pat.) 2. v. pat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

aşternút s. n., pl. aşternúturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AŞTERNÚT aşternuturi n. 1) v. A AŞTERNE şi A SE AŞTERNE. 2) Totalitate de obiecte (pernă, plapumă, cearşaf etc.) cu care se pregăteşte patul (locul) pentru culcare. 3) Pat pregătit pentru culcare. 4) Culcuş din paie, gunoaie etc. pentru animale. /v. a aşterne
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • pat — PAT1, paturi, s.n. 1. Mobilă de lemn sau de metal, prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea; p. ext. mobila împreună cu lenjeria, cu aşternutul respectiv; aşternut, culcuş: crivat. ♢ expr. A face patul = a) a pune aşternutul pe pat pentru… …   Dicționar Român

  • aşterne — AŞTÉRNE, aştérn, vb. III. 1. tranz. A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafaţă. ♦ (Adesea fig.) A (se) împrăştia, a (se) răspândi pe jos, încât să formeze un strat (care se nivelează). 2. tranz. A pregăti (şi a întinde) aşternutul sau, p.… …   Dicționar Român

  • fundac — FUNDÁC, (I) fundaci, s.m., (II) fundacuri s.n. I. s.m. (ornit.) Cufundar. II. s.n. 1. Aşternut de paie pe care se ridică stogurile. 2. Fundătură. – Fund + suf. ac. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FUNDÁC s …   Dicționar Român

  • strat — STRAT, straturi, s.n. 1. Material, substanţă repartizată relativ uniform pe o suprafaţă de altă natură (pentru a o acoperi) sau între alte două suprafeţe de altă natură (pentru a le despărţi). 2. Fâşie compactă dintr o materie, aflată în… …   Dicționar Român

  • zvârcoli — ZVÂRCOLÍ, zvârcolesc, vb. IV. refl. 1. A se zbate, a face mişcări spasmodice (de durere). ♦ A se întoarce (în aşternut) de pe o parte pe alta (de nelinişte); p. ext. a se învârti încoace şi încolo de neastâmpăr; a nu şi găsi locul. 2. fig. A se… …   Dicționar Român

  • cioşmoli — CIOŞMOLÍ, cioşmolesc, vb. IV. refl. (reg.; despre oameni) A se frământa, a se zvârcoli (în aşternut). ♦ A se codi, a ezita să facă ceva. [var.: cioşmălí vb. IV.] – et. nec. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  CIOŞMOLÍ vb. v …   Dicționar Român

  • foi — FOI1 s.m. v. foale. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FOÍ2, foiesc, vb. IV. 1. intranz. (Despre o colectivitate, o mulţime) A se mişca, a umbla încoace şi încolo; a mişuna, a forfoti, a fojgăi. ♦ (Despre un loc, o încăpere etc.) A …   Dicționar Român

  • frunzar — FRUNZÁR, frunzare, s.n. 1. Desiş format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. 2. Umbrar făcut din crengi bogate. 3. Frunze uscate, servind ca aşternut sau nutreţ pentru vite. [pl. şi (m.) frunzari] – Frunză + suf. ar.… …   Dicționar Român

  • fund — FUND, funduri, s.n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului. ♦ Parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. ♦ Taler de lemn pe care se răstoarnă… …   Dicționar Român

  • gol — GOL1, goluri, s.n. (La unele sporturi) Introducere a mingii în poarta echipei adverse; punct marcat în favoarea echipei care a reuşit această introducere. – Din engl. goal. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GOL2, GOÁLĂ, goi, goale, adj …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”