învelit

învelit
ÎNVELÍT1 s.n. Faptul de a (se) înveli; învelire. – v. înveli.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNVELÍT2, -Ă înveliţi, -te, adj. Înfăşurat, acoperit. ♦ (Despre cărţi, caiete) Care este cu scoarţele îmbrăcate în hârtie, cu învelitoare. ♦ (Despre case) Care este acoperit cu tablă, cu ţiglă etc. – v. înveli.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNVELÍT adj. 1. acoperit, înfăşurat, (pop.) învă-luit, (înv.) învăscut. (Un copil învelit.) 2. v. îmbrăcat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎNVELÍT s. 1. v. învelire. 2. v. îmbrăcare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

învelít adj. m., pl. învelíţi; f. sg. învelítă, pl. învelíte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

învelít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • înveli — ÎNVELÍ, învelesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfăşura în ceva. ♦ tranz. A acoperi scoarţele unei cărţi sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc.; a îmbrăca. ♦ tranz. A acoperi o casă cu ţigle, cu tablă… …   Dicționar Român

  • pachet — PACHÉT, pachete, s.n. 1. Obiect sau grup de obiecte strânse la un loc sau înfăşurate într o învelitoare de protecţie (şi legate) pentru a se putea păstra sau transporta mai uşor; legătură. ♢ expr. (Adverbial) A trimite pe cineva pachet = a… …   Dicționar Român

  • trasor — TRASÓR, (1, 2, 3) trasoare, s.n., (4) trasori, s.m. 1. s.n. Unealtă formată dintr un ac de oţel cu mâner de lemn, folosită pentru a indica pe o piesă metalică brută contururile suprafeţelor de prelucrat; trasator (2). 2. s.n. Unealtă de oţel cu… …   Dicționar Român

  • învelitoare — ÎNVELITOÁRE, învelitori, s.f. Ceea ce serveşte la învelit; înveliş. ♦ (pop.) Plapumă, cuvertură. ♦ Copertă; hârtie, material plastic etc. cu care se acoperă o carte. ♦ Ţiglă, tablă etc. cu care se acoperă o clădire. ♦ (pop.) Faţă de masă. [pl. şi …   Dicționar Român

  • damigeană — DAMIGEÁNĂ, damigene, s.f. Vas mare de sticlă cu gâtul scurt, îmbrăcat, de obicei, într o împletitură de nuiele, de răchită, de papură, de material plastic etc. şi folosit la transportul sau la păstrarea unor lichide. – Din it. damigiana. Trimis… …   Dicționar Român

  • învăscut — ÎNVĂSCÚT, Ă, învăscuţi, te, adj. (înv.) Care este îmbrăcat, acoperit, înfăşurat, învelit. – v. înveşte. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNVĂSCÚT adj. v. acoperit, echipat, îmbrăcat, înfăşurat, învelit, înveşmântat. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • ţiglă — ŢÍGLĂ1, ţigle, s.f. Piesă de argilă arsă, de sticlă, de mortar, de ciment, în formă de placă, folosită la învelit casele. – Din scr. cigla. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98  ŢÍGLĂ2, ţigle, s.f. (reg.) Vergea de lemn sau de metal… …   Dicționar Român

  • acoperit — ACOPERÍT, Ă, acoperiţi, te, adj. Care are acoperiş, care are capac etc. ♦ Tăinuit, ascuns. ♦ (Despre cer) Înnorat. – v. acoperi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Acoperit ≠ descoperit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • banană — BANÁNĂ, banane, s.f. 1. Fruct de banan, având culoarea galbenă, formă lunguiaţă, miez făinos şi aromatic. 2. Piesă de contact electric formată dintr un mic cilindru metalic învelit pe jumătate în ebonită, care se montează la capătul unei conducte …   Dicționar Român

  • bidon — BIDÓN, bidoane, s.n. Vas (de tablă) pentru păstrarea sau transportul lichidelor. ♦ Ploscă de tablă simplă sau emailată (îmbrăcată în postav sau piele), de ţinut apă sau altă băutură. – Din fr. bidon. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”