ţiglă

ţiglă
ŢÍGLĂ1, ţigle, s.f. Piesă de argilă arsă, de sticlă, de mortar, de ciment, în formă de placă, folosită la învelit casele. – Din scr. cigla.
Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX '98

ŢÍGLĂ2, ţigle, s.f. (reg.) Vergea de lemn sau de metal ascuţită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. – cf. germ. Z a c k e.
Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX '98

ŢÍGLĂ s. (constr.) (reg.) oală.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ŢÍGLĂ s. v. frigare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ţíglă (plăcuţă de argilă, frigare) s. f. (sil. -glă), g.-d. art. ţíglei; pl. ţígle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ŢÍGL//Ă ţiglăe f. Material de construcţie în formă de plăci, fabricat din argilă arsă sau din ciment, folosit pentru acoperit; oală. Acoperiş de ţiglă. [G.-D. ţiglei] /<sb. cigla
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ţíglă, ţígle, s.f. (pop.) 1. frigare de lemn sau de fier alcătuită dintr-un băţ ascuţit. 2. băţ despicat la un cap pentru prins raci.
Trimis de blaurb, 22.03.2007. Sursa: DAR

ţíglă (-le), s.f. – Placă de argilă, ceramică etc. pentru învelit casele. germ. Ziegel (Borcea 216; Tiktin) prin intermediul sb. cigla (Miklosich, Fremdw., 81; Cihac, II, 433; cf. REW 8618), pol. cegla, rut. tjaglij (Byhan 336). – Der. ţiglar, s.m. (persoană care face sau pune ţigla).
Trimis de blaurb, 09.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • tiglă — tíglă s.f. (reg.) miez cleios din pâine; slănină; pământ cleios. Trimis de blaurb, 09.03.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • tigla — tígla ž DEFINICIJA reg. 1. građevni materijal dobiven pečenjem gline; opeka, cigla, matun, tikal 2. glačalo, pegla, sumpreš ETIMOLOGIJA dalmat. ← lat. tegula …   Hrvatski jezični portal

  • Ţigla River — River Countries Romania Counties Mureş County …   Wikipedia

  • ţíglã — s. f. (sil. glã), g. d. art. ţíglei; pl. ţígle …   Romanian orthography

  • oală — OÁLĂ, oale, s.f. 1. Vas de lut ars, de metal, de porţelan etc., de obicei cu gura largă şi cu înălţimea mai mare decât lărgimea, folosit în gospodărie pentru pregătirea, păstrarea etc. bucatelor. ♢ expr. Cât o oală de praznic = foarte mare. A… …   Dicționar Român

  • ţiglar — ŢIGLÁR, ţiglari, s.m. Persoană care face ţigle1 sau care acoperă clădirile cu ţiglă1. – Ţiglă + suf. ar. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ţiglár s. m. (sil. glar), pl. ţiglári Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • ţiglărie — ŢIGLĂRÍE, ţiglării, s.f. Loc unde se fac sau se vând ţigle1. – Ţiglă + suf. ărie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ţiglăríe s. f. (sil. glă ), art. ţiglăría, g. d. art. ţiglăríei; pl. ţiglăríi, art. ţiglăríile …   Dicționar Român

  • Lucban, Quezon — Infobox Philippine municipality infoboxtitle = Municipality of Lucban sealfile = Ph seal quezon lucban.png locatormapfile = Ph locator quezon lucban.png caption = Map of Quezon showing the location of Lucban. region = CALABARZON (Region IV A)… …   Wikipedia

  • falţ — FALŢ, falţuri, s.n. 1. Cleşte de formă specială, folosit la tragerea pe calapod a feţelor încălţămintei. 2. Fiecare dintre bucăţile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la maşina de fălţuit. 3. Tăietură, scobitură făcută pe marginea …   Dicționar Român

  • frigare — FRIGÁRE, frigări, s.f. 1. Vergea de fier sau de lemn ascuţită la un capăt, în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului2; ţiglă. ♢ loc. adj. şi adv. La frigare = fript în frigare deasupra jeraticului. 2. (bot.; la pl.) Plantă… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”