înveliş

înveliş
ÎNVELÍŞ, învelişuri, s.n. 1. Obiect care serveşte la învelit; învelitoare. ♦ Scoarţă, copertă, de carte. ♦ Învelitoare (de tablă, de ţiglă etc.) de pe acoperişul unei case. 2. Stratul exterior al unui obiect, al unui organism etc. – Înveli + suf. -iş.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNVELÍŞ s. 1. v. îmbrăcăminte. 2. v. acoperiş. 3. (bot.) înveliş vegetal v. vegetaţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

învelíş s. n., pl. învelíşuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNVELÍŞ învelişuri n. 1) v. ÎNVELITOARE. 2) Strat exterior al unui obiect sau al unui organism. /a înveli + suf. învelişiş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • învelíş — s. n., pl. învelíşuri …   Romanian orthography

  • capsulă — CAPSÚLĂ, capsule, s.f. 1. Tip de fruct uscat, uneori divizat în mai multe loji şi având numeroase seminţe, care, la maturitate, se deschide de la sine, punând seminţele în libertate; măciucă (3), măciulie (2). 2. înveliş al unor organe şi… …   Dicționar Român

  • anvelopă — ANVELÓPĂ, anvelope, s.f. 1. Înveliş de protecţie a camerei de aer a unui vehicul, confecţionat din cauciuc. 2. Supracopertă. 3. (pict.) Atmosferă difuză care învăluie figurile dintr un tablou. – Din. fr. enveloppe. Trimis de baron, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • cocon — COCÓN1, coconi, s.m. 1. (pop.) Termen de politeţe care denumeşte un bărbat; domn. 2. (înv. şi pop.) Fiu, fecior (aparţinând unor părinţi din clasele sociale înalte). 3. (înv. şi reg.) Copil mic, abia născut, prunc. [var.: cucón s.m., cónul …   Dicționar Român

  • tegument — TEGUMÉNT, tegumente, s.n. 1. Ţesut care constituie învelişul corpului la om şi la animale. 2. (bot.) Membrană care înconjură şi protejează un organ. ♦ Înveliş al seminţelor plantelor, care dă culoarea şi aspectul exterior al seminţei. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • carapace — CARAPÁCE, carapace, s.f. Înveliş osos, cornos sau calcaros care protejează corpul unor animale. – Din fr. carapace. Trimis de valeriu, 17.02.2005. Sursa: DEX 98  CARAPÁCE s. (anat.) ţest, (rar) capac, scafă, (reg.) troacă, (înv.) ţeastă.… …   Dicționar Român

  • blindaj — BLINDÁJ, blindaje, s.n. 1. Înveliş protector de plăci metalice groase al unui vas de război, al unui tanc etc. ♦ Înveliş metalic al proiectilelor de puşcă şi de pistol. 2. Înveliş metalic de izolare a câmpului electromagnetic al unui organ de… …   Dicționar Român

  • bulb — BULB, bulbi, s.m. 1. Tulpină (subterană) a unor plante, alcătuită din frunze în formă de tunici sau solzi suprapuşi (în care se depun substanţe de rezervă), cu un înveliş membranos uscat. 2. (În sintagmele) Bulb pilos = partea terminală, umflată …   Dicționar Român

  • carter — CÁRTER, cartere, s.n. Înveliş metalic care acoperă anumite părţi în mişcare ale unei maşini, pentru a le proteja, putând servi şi ca recipient pentru lubrifiantul necesar. – Din fr. carter. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  cárter s …   Dicționar Român

  • chist — CHIST, chisturi, s.n. 1. Tumoare benignă de forma unei pungi închise, de obicei cu un conţinut lichid sau semilichid. 2. Înveliş protector secretat de unele animale inferioare aflate în condiţii de mediu nefavorabile. – Din fr. kyste. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”