consultaţie — CONSULTÁŢIE, consultaţii, s.f. 1. Aviz, indicaţie, lămurire dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuţie. 2. Examinare a unui pacient de către un medic pentru punerea diagnosticului bolii şi indicarea tratamentului. 3. Îndrumare… … Dicționar Român
cabinet — CABINÉT, cabinete, s.n. I. 1. Încăpere dintr o locuinţă sau dintr o instituţie, folosită pentru exercitarea unei profesiuni. ♦ Biroul unei persoane cu muncă de răspundere. Cabinetul ministrului ♢ Şef (sau director) de cabinet = funcţionar… … Dicționar Român
indicaţie — INDICÁŢIE, indicaţii, s.f. Îndrumare, lămurire, recomandare; indiciu, informaţie. [var.: indicaţiúne s.f.] – Din fr. indication, lat. indicatio, onis. Trimis de valeriu, 28.07.2006. Sursa: DEX 98 indicáţie s. f. (sil. ţi e), art. indicá … Dicționar Român
dirigenţie — DIRIGENŢÍE, dirigenţii, s.f. Îndrumare şi supraveghere a unei clase de elevi de către un diriginte; oră de clasă la care are loc în mod special această îndrumare. – Diriginte + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
povaţă — POVÁŢĂ, poveţe, s.f. (pop.) Îndrumare, sfat dat cuiva sau primit de cineva; povăţuire, povăţuială. ♢ loc. adj., adv. De povaţă = ca îndrumător, ca ghid. ♦ Persoană care îndrumează, sfătuieşte pe cineva. – cf. pol. p o w o d c a conducător .… … Dicționar Român
sfat — SFAT, sfaturi, s.n. 1. Vorbe, argumente spuse cuiva pentru a l convinge să procedeze într un anumit fel, într o împrejurare dată; povaţă, îndemn, îndrumare. 2. Adunare de oameni întruniţi pentru a delibera, a lua hotărâri sau (în trecut) a ajuta… … Dicționar Român
colegiu — COLÉGIU, colegii, s.n. 1. Organ de conducere colectivă a ministerelor şi a altor organe centrale ale administraţiei de stat sau a anumitor întreprinderi ori instituţii, care examinează şi hotărăşte asupra problemelor de competenţa acestora. ♢… … Dicționar Român
călăuzire — CĂLĂUZÍRE s.f. (Rar) Acţiunea de a călăuzi; îndrumare. [pr.: lă u ] – v. călăuzi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂLĂUZÍRE s. 1. v. îndrumare. 2. iniţiere, intro ducere. (călăuzire cuiva într o profesiune.) Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
directivă — DIRECTÍVĂ, directive, s.f. Instrucţiune generală dată de un organ superior organelor în subordine, cu scopul de a îndruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora. – Din fr. directive. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
dirijare — DIRIJÁRE, dirijări, s.f. Acţiunea de a dirija, conducere, îndrumare. – v. dirija. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DIRIJÁRE s. 1. v. îndreptare. 2. îndrumare, reglare. (dirijare circulaţiei rutiere.) 3. v. conducere. Trimis de… … Dicționar Român
