consultaţie

consultaţie
CONSULTÁŢIE, consultaţii, s.f. 1. Aviz, indicaţie, lămurire dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuţie. 2. Examinare a unui pacient de către un medic pentru punerea diagnosticului bolii şi indicarea tratamentului. 3. Îndrumare individuală sau colectivă dată elevilor, studenţilor sau doctoranzilor de către un profesor în legatură cu problemele teoretice şi practice pe care le învaţă sau le cercetează. – Din fr. consultation, lat. consultatio.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

consultáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. consultáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. consultáţiei; pl. consultáţii, art. consultáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONSULTÁŢI//E consultaţiei f. 1) Indicaţie dată în legătură cu anumite probleme de specialitate. 2) Examinare a unui pacient de către medic în vederea stabilirii diagnosticului şi a indicării tratamentului. 3) Formă de consolidare a cunoştinţelor elevilor, studenţilor etc., constând în dezbaterea unor probleme teoretice sau practice, împreună cu profesorul sau cu conducătorul ştiinţific. [art. consultaţia; G.-D. consultaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. consultation
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONSULTÁŢIE s.f. 1. Îndrumare, explicaţie dată asupra unor chestiuni în discuţie, în legătură cu care cineva cere un sfat; aviz, lămurire, indicaţie. ♦ Îndrumare individuală sau colectivă dată elevilor, studenţilor sau doctoranzilor de către un profesor. 2. Examen medical cerut unui medic de un pacient. 3. Reuniune, consfătuire ţinută pentru a lămuri sau a examina o chestiune, o situaţie etc. [gen. -iei, var. consultaţiune s.f. / cf. fr. consultation, it. consultazione, lat. consultatio].
Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN

CONSULTÁŢIE s. f. 1. îndrumare, explicaţie dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuţie; aviz, lămurire, indicaţie. ♢ îndrumare dată elevilor, studenţilor sau doctoranzilor de către un profesor. 2. examinare a unui pacient de către medic. 3. metodă de ridicare a nivelului profesional şi ideologic prin discuţii organizate, lămuriri etc. (< fr. consultation, lat. consultatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • consultáţie — s. f. (sil. ţi e), art. con sultáţia (sil. ţi a), g. d. art. consultáţiei; pl. consultáţii, art. consultáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • consultativ — CONSULTATÍV, Ă, consultativi, e, adj. Instituit pentru a şi da avizul în probleme determinate, cu caracter de consultaţie. ♢ Organ consultativ = organ care îşi dă părerea autorizată în anumite probleme. Aviz consultativ = părere cerută unui organ …   Dicționar Român

  • expertiză — EXPERTÍZĂ, expertize, s.f. 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală ori a părţilor, asupra unei situaţii, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluţionarea cauzei. ♦… …   Dicționar Român

  • vizită — VÍZITĂ, vizite, s.f. 1. Faptul de a merge la cineva în scopul unei întrevederi cu caracter prietenesc, oficial sau de curtoazie. ♢ Carte de vizită = bucată mică de carton, dreptunghiulară, pe care este scris numele unei persoane, profesiunea şi… …   Dicționar Român

  • anticameră — ANTICÁMERĂ, anticamere, s.f. Cameră de aşteptare situată la intrarea într un birou, într un cabinet al unei persoane cu funcţie importantă etc. ♢ expr. A face anticameră = a aştepta (mult) până a fi primit în audienţă sau la o consultaţie… …   Dicționar Român

  • consulta — CONSULTÁ, consult, vb. I. 1. tranz. A întreba, a cere o părere, un sfat; a lua avizul unei persoane autorizate. ♦ refl. a se sfătui cu cineva. 2. A cerceta, a examina un text, un izvor etc. pentru a se informa sau a se documenta. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • consultant — CONSULTÁNT, Ă, consultanţi, te s.m. şi f. Specialist care dă indicaţii sau trage concluziile în chestiuni care privesc specialitatea sa. – Din fr. consultant. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  consultánt s. m., adj. m., pl.… …   Dicționar Român

  • consultaţiune — CONSULTAŢIÚNE s.f. v. consultaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • fonendoscop — FONENDOSCÓP s.n. (med.) Instrument de consultaţie, format dintr o cameră de rezonanţă care amplifică sunetele; stetoscop. [< fr. phonendoscope]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  FONENDOSCÓP s. n. stetoscop (1). (< fr.… …   Dicționar Român

  • trimitere — TRIMÍTERE, trimiteri, s.f. 1. Acţiunea de a trimite şi rezultatul ei; trimis1. ♢ Trimitere în judecată = intentare a unui proces. Casare (a unei hotărâri judecătoreşti) cu (sau fără) trimitere = casare cu (sau fără) înaintarea cauzei la altă… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”