- consulta
- CONSULTÁ, consult, vb. I. 1. tranz. A întreba, a cere o părere, un sfat; a lua avizul unei persoane autorizate. ♦ refl. a se sfătui cu cineva. 2. A cerceta, a examina un text, un izvor etc. pentru a se informa sau a se documenta. – Din fr. consulter, lat. consultare.Trimis de IoanSoleriu, 08.01.2009. Sursa: DEX '98CONSULTÁ vb. 1. a întreba. (Să-l consulta într-o chestiune.) 2. a se sfătui, (rar) a se consfătui, (înv. şi pop.) a se chibzui, (Mold.) a se cislui, (înv., în Transilv.) a se divăni. (S-au consulta între ei cum să procedeze.) 3. v. cerceta. 4. a cerceta. (consulta catalogul unei biblioteci.) 5. (med.) a examina. (Medicul consulta un pacient.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeconsultá vb., ind. prez. 1 sg. consúlt, 3 sg. şi pl. consúltăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA CONSULTÁ consúlt tranz. 1) (persoane) A întreba pentru a obţine un sfat sau o părere. consulta un expert. consulta un medic. 2) (texte, lucrări ştiinţifice) A examina pentru a se documenta. /<fr. consulter, lat. consultareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE CONSULTÁ consúlt intranz. A face schimb de sfaturi (cu cineva); a se consfătui. /<fr. consulter, lat. consultareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONSULTÁ vb. I. tr. A întreba, a cere sfatul, părerea unui specialist, a cere avizul cuiva. 2. refl. A se sfătui. 3. tr. A cerceta pentru informare, documentare etc. (o carte, un text etc.). [P.i. consúlt. / < fr. consulter, cf. it., lat. consultare].Trimis de LauraGellner, 14.04.2006. Sursa: DNCONSULTÁ vb. I. tr. 1. a cere sfatul, părerea cuiva, a lua avizul unui specialist. 2. a cerceta pentru informare, documentare. ♢ (despre medici) a examina un bolnav, a da o consultaţie (2). II. refl. a se (con)sfătui. (< fr. consulter, lat. consultare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.