expertiză

EXPERTÍZĂ, expertize, s.f. 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală ori a părţilor, asupra unei situaţii, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluţionarea cauzei. ♦ (concr.) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 2. (med.; în sintagma) Expertiză medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacităţii de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condiţiile solicitărilor fizice şi psihice din diferite profesiuni; b) consultaţie sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. – Din fr. expertise.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



expertíză s. f., g.-d. art. expertízei; pl. expertíze

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



EXPERTÍZ//Ă expertizăe f. 1) Cercetare care se referă la diferite probleme sau situaţii. 2) Raportul unui expert asupra cercetărilor întreprinse. [G.-D. expertizei] /<fr. expertise

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



EXPERTÍZĂ s.f. Cercetare întreprinsă de un expert cu privire la o situaţie, la o problemă etc.; raport al unui expert. [< fr. expertise].

Trimis de LauraGellner, 13.06.2006. Sursa: DN



EXPERTÍZĂ s. f. 1. cercetare întreprinsă de un expert cu privire la o situaţie, la o problemă etc. 2. rezultatul constatărilor făcute; aport al unui expert. o expertiză medicală = a) examinare a capacităţii de muncă a cuiva; b) consultaţie sau autopsie făcută de medicul legist. (< fr. expertise)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN