- sfat
- SFAT, sfaturi, s.n. 1. Vorbe, argumente spuse cuiva pentru a-l convinge să procedeze într-un anumit fel, într-o împrejurare dată; povaţă, îndemn, îndrumare. 2. Adunare de oameni întruniţi pentru a delibera, a lua hotărâri sau (în trecut) a ajuta la conducerea ţării. ♢ (În trecut) Sfat popular = organ local al puterii de stat (în regiuni, raioane, oraşe şi comune); clădirea în care îşi avea sediul acest organ. 3. Consfătuire, consiliu. ♦ (pop.) Conversaţie, taifas. 4. (Rar) Zvon, veste, vorbă. [var.: svat s.n.] – Din sl. sŭvĕtŭ.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SFAT s. 1. îndemn, îndrumare, învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă, (pop.) învăţ, (înv.) consiliu, cuget, dăscălie, gând, povăţuială, povăţuitură, sfătuială, sfătuire, socoteală. (I-a ascultat toate sfaturile.) 2. v. recomandare. 3. v. adunare. 4. (ist.) consiliu, divan, (înv.) scaun, tănaci. (sfat domnesc.) 5. (ist.; în Roma antică) sfatul bătrânilor = senat. 6. v. taifas. 7. consiliu, primărie, (înv.) vornicie. (S-a dus la sfat pentru o adeverinţă.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeSFAT s. v. acord, aprobare, asentiment, aviz, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, consfătuire, consimţământ, consimţire, conversaţie, convorbire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, dialog, discuţie, încuviinţare, îngăduinţă, înţelepciune, învoială, învoire, judecată, măsură, minte, moderaţie, permisiune, raţiune, socoteală, socotinţă, tact, voie, voinţă, vrere.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesfat s. n., pl. sfáturiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSFAT sfaturi n. 1) Învăţătură menită să călăuzească pe cineva în diferite situaţii; povaţă; îndrumare. A urma sfatul cuiva. ♢ A sta la sfat a sta de vorbă; a conversa. 2) înv. Organ colegial de conducere; consiliu. 3) pop. Conversaţie (de obicei) pe teme lipsite de importanţă. /<sl. subĕtu, svétuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXsfat (-turi), s.n. – 1. Povaţă, îndemn, opinie. – 2. Consiliu, sfătuire, adunare deliberativă. – 3. (înv.) Intenţie, planuri. – 4. Conversaţie, taifas. – 5. (arg.) Palmă, scatoalcă. – var. înv. svat. sl. sŭvĕtŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 337). Este dubletul lui soviet, s.n., din rus. sovjet. – Der. sfătui, vb. (a da sfaturi; a îndemna; a tăifăsui; refl., a delibera, a se sfătui, a se consulta); sfătos, adj. (care povăţuieşte bine, prudent; vorbăreţ); sfătuitor, s.m. (povăţuitor, mentor); sfătoş(en)ie, s.f. (elocvenţă, talent de povestitor); sfetnic (var. înv., sfeatnic, sve(a)tnic), s.m. (consilier), din sl. sŭvĕtĭnikŭ.Trimis de blaurb, 08.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.