harţă — HÁRŢĂ s.f. Încăierare; ceartă. ♦ (înv.) Ciocnire între avangărzi sau între (mici) grupuri militare potrivnice. [var.: harţ s.n.] – Din magh. harc. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÁRŢĂ s. v. încăierare. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
coliziune — COLIZIÚNE, coliziuni, s.f. 1. Ciocnire violentă între două corpuri care se mişcă unul spre altul; izbire, lovire. 2. Ciocnire de forţe, tendinţe, interese contrare în domeniul relaţiilor omeneşti; conflict, ceartă, dispută. ♦ (Rar) Încăierare,… … Dicționar Român
pugilat — PUGILÁT s.n. Luptă cu pumnii goi practicată ca sport în antichitatea greco romană. ♦ (Sport; rar) Box, pugilism; p. ext. bătaie, încăierare. – Din fr. pugilat, lat. pugilatus. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 PUGILÁT s. v. box,… … Dicționar Român
bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… … Dicționar Român
luptă — LÚPTĂ, lupte, s.f. 1. Încăierare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută să se învingă una pe alta (sau unele pe altele). ♢ Luptă dreaptă = luptă (1) corp la corp, fără arme şi fără vicleşuguri.… … Dicționar Român
încăierat — ÎNCĂIERÁT s.n. (reg.) Încăierare. – v. încăiera. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCĂIERÁT s. v. bătaie, încăierare, luptă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime încăierát s. n. Trimis de siv … Dicționar Român
încăierătură — ÎNCĂIERĂTÚRĂ s.f. (Rar) Încăierare. – Încăiera + suf. ătură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNCĂIERĂTÚRĂ s. v. bătaie, încăierare, luptă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime încăierătúră s. f., g. d. art. încăierătúrii … Dicționar Român
arţag — ARŢÁG, arţaguri, s.n. (pop. şi fam.) Pornire spre ceartă, chef de ceartă. [var.: harţág s.n.] – Din magh. harcag. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ARŢÁG s. 1. (înv. şi pop … Dicționar Român
certa — CERTÁ, cert, vb. I. 1. refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. ♦ A rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. ♢ expr. A fi certat cu… … Dicționar Român
ciocnire — CIOCNÍRE, ciocniri, s.f. Acţiunea de a (se) ciocni. 1. Lovire (însoţită de zgomot) între două obiecte tari; ciocnitură. 2. fig. Luptă între interese sau idei diferite. 3. fig. Bătălie, luptă între două armate sau două grupuri adverse de oameni. – … Dicționar Român
