încăierătură

încăierătură
ÎNCĂIERĂTÚRĂ s.f. (Rar) Încăierare. – Încăiera + suf. -ătură.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNCĂIERĂTÚRĂ s. v. bătaie, încăierare, luptă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

încăierătúră s. f., g.-d. art. încăierătúrii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… …   Dicționar Român

  • caier — CÁIER, caiere, s.n. Mănunchi de lână, de in, de cânepă sau de borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual. [pr.: ca ier] – lat. *caiulus. Trimis de viorelgrosu, 20.04.2008. Sursa: DEX 98  cáier s. n., pl. cáiere Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • încăierare — ÎNCĂIERÁRE, încăierări, s.f. Acţiunea de a (se) încăiera şi rezultatul ei; bătaie; încăierat, încăierătură. – v. încăiera. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCĂIERÁRE s. 1. v. bătaie. 2. harţă, hărţuială, hărţuire. (O încăierare în… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”