chiorâş — CHIORẤŞ, Ă, chiorâşi, e, adv., adj. I. adv. (În expr.) A privi (sau a se uita) chiorâş = a) a privi saşiu; b) a se uita pe furiş, încruntat, cu duşmănie, cu dispreţ. A da chiorâş prin ceva = a se repezi fără a lua seama peste ce calcă. (înv.) A… … Dicționar Român
bursuc — BURSÚC, bursuci, s.m. Mamifer carnivor cu trupul greoi, acoperit cu peri lungi şi aspri de culoare cenuşie, cu două dungi negre, cu picioare scurte, cu capul lunguieţ, având un fel de rât asemănător cu al porcului; viezure. ♦ fig. Om sau copil… … Dicționar Român
chiondorâş — CHIONDORẤŞ adv. (reg.) Chiorâş, încruntat, posomorât. Se uită chiondorâş. [var.: chiondorúş adv.] – [În]chiondora + suf. âş. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHIONDORÂŞ adv. v. saşiu … Dicționar Român
cihăros — cihărós, cihăroásă, adj. (reg.) încruntat, mânios, rău. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
crunt — CRUNT, Ă, crunţi, te, adj. 1. (Despre oameni şi manifestările lor) Însetat de sânge, de fapte crude; violent, crud, inuman. ♢ Încruntat. 2. Care inspiră groază; groaznic, înfiorător. ♢ (Şi adv.) fig. Foarte mult, foarte tare; straşnic,… … Dicționar Român
cruntat — CRUNTÁT, Ă, cruntaţi, te, adj. (înv. şi reg.) Încruntat. – v. crunta. Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CRUNTÁT adj. v. însângerat, sângerat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
descreţi — DESCREŢÍ, descreţesc, vb. IV. tranz. A netezi o ţesătură, o haină încreţită; a desface creţurile. ♦ tranz. şi refl. A face să nu mai fie sau a nu mai fi încruntat; fig. a (se) destinde, a (se) însenina. ♦ (Rar) A deschide un obiect legat cu şnur … Dicționar Român
mohorât — MOHORẤT, Ă, mohorâţi, te, adj. 1. Care are culoarea de la roşu cărămiziu la roşu vineţiu; p. gener. de culoare închisă; întunecat, sumbru. ♦ Lipsit de lumină, întunecos, sumbru. 2. fig. (Despre oameni) Mâhnit, trist, posomorât. – v. mohorî.… … Dicționar Român
neguros — NEGURÓS, OÁSĂ, neguroşi, oase, adj. 1. Acoperit, învăluit de negură (1); ceţos, pâclos, neguriu. ♦ Întunecat, obscur; mohorât, posomorât. 2. fig. (Despre oameni şi despre ochii, privirea etc. lor) Mohorât, trist, posomorât, încruntat. 3. fig.… … Dicționar Român
posac — POSÁC, Ă, posaci, ce, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de veselie, prost dispus; tăcut, morocănos, necomunicativ, nesociabil. ♦ (Despre vreme, peisaje etc.) Care inspiră melancolie; dezolant, deprimat. – et. nec. Trimis de… … Dicționar Român
