descreţi

descreţi
DESCREŢÍ, descreţesc, vb. IV. tranz. A netezi o ţesătură, o haină încreţită; a desface creţurile. ♦ tranz. şi refl. A face să nu mai fie sau a nu mai fi încruntat; fig. a (se) destinde, a (se) însenina. ♦ (Rar) A deschide un obiect legat cu şnur. – Des1-+ [în]creţi (încreţi).
Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX '98

A (se) descreţi ≠ a (se) încreţi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A descreţi ≠ a cuta, a încreţi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DESCREŢÍ vb. (rar) a (se) descrunta. (Fruntea i s-a mai descreţi.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

descreţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. descreţésc, imperf. 3 sg. descreţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. descreţeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DESCREŢ//Í descreţiésc tranz. A face să se descreţească. /des- + a [în]creţi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE DESCREŢ//Í mă descreţiésc intranz. 1) (despre păr) A deveni drept, fără cârlionţi. 2) (despre ţesături, piele, hârtie etc.) A se întinde desfăcându-şi încreţiturile. 3) (despre pielea omului) A deveni netedă, fără zbârcituri. 4) fig. A-şi recăpăta buna dispoziţie; a se însenina. /des- + a [în] creţi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • descreţire — DESCREŢÍRE, descreţiri, s.f. Acţiunea de a (se) descreţi şi rezultatul ei. – v. descreţi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  descreţíre s. f., g. d. art. descreţírii; pl. descreţíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • descrunta — DESCRUNTÁ, descrunt, vb. I. tranz. şi refl. (Rar) A( şi) descreţi fruntea; a( şi) îmblânzi privirea, expresia aspră, încruntată a feţei. – Des1 + [în]crunta. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  A se descrunta ≠ a (se) încrunta… …   Dicționar Român

  • creţ — CREŢ, CREÁŢĂ, (I) creţi, e, adj., (II 1) creţi, s.m. (II 4) creţe, s.f. . (II, 2,3) creţuri, s.n. I. 1. adj. (Despre păr, blană, lână etc.) Răsucit în inele; cârlionţ, buclat. 2. adj. Cu ridicături şi adâncituri; cutat, încreţit; zbârcit, ridat.… …   Dicționar Român

  • cuta — CUTÁ, cutez, vb. I. 1. tranz. A încreţi, a îndoi (adânc) un material textil, a i face falduri, cute, creţuri; a plia, a drapa. ♦ refl. (Despre scoarţa pământului) A suferi o cutare2. 2. refl. (Despre piele, mai ales despre cea de pe obraz) A se… …   Dicționar Român

  • descreţit — DESCREŢÍT, Ă, descreţiţi, te, adj. Cu creţurile desfăcute, netezite. – v. descreţi. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • sbâr — sbîr interj. – Sugerează ideea de frison. – var. zbîr. Creaţie expresivă, de la bîr, cu s expresiv; pentru formare, cf. şi sfîr, svîr. – Der. sbîrci, vb. (a se clătina, a face să tremure o suprafaţă netedă, ca de ex. oglinda apei; a brăzda, a… …   Dicționar Român

  • încreţi — ÎNCREŢÍ, încreţesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A face creţuri. ♦ tranz. A strânge pielea (frunţii) astfel încât să formeze cute, zbârcituri. 2. refl. fig. (Despre pielea, carnea cuiva, p. ext. despre oameni) A se încrâncena, a se înfiora (din… …   Dicționar Român

  • însenina — ÎNSENINÁ, înseninez, vb. I. 1. refl. (Despre cer, vreme etc.; la pers. 3) A deveni senin. 2. refl. şi tranz. fig. (Despre oameni, p. ext. despre psihicul lor) A deveni sau a face să devină senin, liniştit, vesel; a (se) înveseli, a (se) lumina.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”